Standardizarea în România

-Interviu cu domnul Gheorghe Țucu-președinte ASRO-

Pe 24 mai 2017 a avut loc la Hotelul InterContinental București Conferința Utilități SMART în Ro- mânia, organizată de GOVNET.

Prezent la Conferință, domnul Gheorghe ucu, Președinte ASRO (Asociația de Standardizare din România) a oferit Revistei ELECTRI CIANUL un interviu care a abordat problema raporturilor dintre standardele europene și cele naționale, problemă extrem de importantă date fiind diferențele uneori majore dintre aceste standarde și care creează confuzie în rândul specialiștilor.

RE: Care este baza legală a activității de standardizare de la noi și ce obligații avem legate de respectarea standardelor europene odată cu aderarea la UE? Am auzit de multe ori afirmația că respectarea standardelor este voluntară și deci ele nu sunt obligatorii așa cum sunt normativele.

Gh: ASRO este o asociație, persoană juridică română de drept privat, de interes public, fără scop lucrativ, neguvernamentală și apolitică constituită în baza prevederilor Legii nr. 163/2015 privind standardizarea națională și Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Standardele sunt voluntare, fiind adoptate prin consensul părților interesate. În general vorbind, standardele nu sunt nici obligatorii și nici facultative, cum se mai afirma uneori.

Există însă și standarde care devin obligatorii, de exemplu în domeniul sănătății sau în domeniul militar.

În plus, dacă două părți contractante fac referire la unul sau mai multe standarde într-un contract, atunci standardele referite devin obligatorii pentru derularea contractului respectiv.

Standardele mai sunt obligatorii și dacă sunt referite în legislație.

Trebuie menționat că orice entitate (firmă, instituție de stat etc.), care face referire la un standard trebuie să-l dețină în mod legal, sub sancțiunea legii de protecție a proprietății intelectuale.

RE: Cum „coexistă” deci standardele europene cu reglementările naționale, care sunt raporturile dintre ele, atât în România dar și în alte state (Germania cu normele naționale DIN, Franța cu normele proprii NF)?

GhT: Standardele de interes pentru comunitățile economice și tehnice din România sunt adoptate, prin consens, de ASRO, prin activitatea comitetelor tehnice. Reglementările sunt emise de autorități. Reglementările pot face referire la standarde, caz în care standardele pot deveni obligatorii pe domeniile referite de reglementări. Această situație se regăsește în toate țările UE și, probabil, în toate țările lumii.

RE: Cum poate fi rezolvată problema neadaptării normelor naționale la standardele europene (care se modifică foarte des)?

GhT: Prin referirea standardelor în normele naționale, dacă este cazul.

RE: Care sunt în prezent instituțiile românești cu competențe în domeniul standardelor și normelor (elaborare/ aplicare/verificare)?

GhT: În domeniul standardelor singura instituție din România cu autoritate în adoptarea de standarde este ASRO. Verificarea aplicării standardelor revine autorităților (acolo unde este cazul) sau firmelor de audit, în situațiile în care se dorește certificarea.