K 2019 Dusseldorf-cel mai mare târg dedicat industriei maselor plastice și provocările prezentului

Joi 6 iunie a.c. reprezentanții Messe Dusseldorf – doamna Anca Murar și  domnul Thomas Franken ca și domnul Thorsten Kuhmann, din partea puternicei asociații patronale germane VDMA, au susținut o prezentare a   târgului  „K „Dusseldorf  2019  , a 21-a ediția a celui mai amplu eveniment expozițional dedicat industriei maselor plastice și mai recent dotat și cu o secțiune dedicată producerii pneurilor din cauciuc.

Între 16 și 23 octombrie 2019,  vor fi prezenți la Dusseldorf  cei mai mari producători mondiali care oferă mașini, utilaje, echipamente, accesorii și consumabile pentru producerea   și prelucrarea maselor plastice, o industrie mondială  care are ca rezultat 348 de milioane de tone de produse anual în 2017 din care 290 milioane tone materiale de tip matrice. Restul de 55 mil. tone au fost utilizate la realizarea de plastifieri, materiale stratificate, adezivi, dispersii, lacuri și vopsele. Cauciucul produs în lume este evaluat la 28,5 milioane de tone în 2017 ,din care 15 mil. t cauciuc de sinteză, arată un raport din 2017 al International Rubber Study Group IRSG..

Saloane specializate : „K „ 2019 | Plastics shape the Future”     și Bioplastics Business Breakfasts  

Desfășurat  sub sloganul „„K „ 2019 | Plastics shape the Future„, salonul specializat organizat la ediția din acest an va arăta cum industria maselor plastice trebuie să țin cont de realitățile unei lumi  intens preocupate de reciclarea maselor plastice, singura alternativă viabilă  de altfel la poluarea excesivă de care plasticul este acuzat (lucru incorect de altfel pentru că utilizatorii plasticului-oamenii  sunt vinovați, nereciclându-l…).  De altfel, „„K „  va găzdui mai multe astfel de saloane specializate și dedicate unor teme precise: Bioplastics Business Breakfasts de exemplu se va concentra pe rolul și potențialul de piață al bioplasticului în anii care vor urma – atât a materialelor plastice pe matrice biologice, din surse regenerabile, cât și a celor materialelor plastice biodegradabile. Bioplasticul, mai ales cel din a doua categorie menționată mai sus, reprezintă unul dintre răspunsurile la preocupările din ce în ce mai stringente de protejare a mediului înconjurător, iar avantajele utilizării sale vor fi dublate de reale oportunități de business.

Sectorul european al materialelor plastice – pionier al reciclării
În țările grupului EU28, industria maselor plastice este un sector cu greutate: 1,5 milioane de angajați și un total de aproape 60.000 de companii cu o cifră de afaceri de 350 mld. EUR și un profit de 17 mld. EUR (date 2017, PlasticsEurope și Eurostat). Cele mai mari piețe de desfacere din afara Uniunii Europene au fost: Turcia, S.U.A., China, Rusia și Elveția pentru materialele- matrice, respectiv S.U.A., Elveția, China, Rusia și Turcia pentru produse din materiale plastice. Cei mai importanți furnizori non-U.E. de
materii prime pentru producătorii europeni au fost S.U.A., Coreea de Sud, Arabia Saudită, Elveția și Japonia, în timp ce pe lista celor mai mari furnizori de servicii de procesare se află China, S.U.A., Elveția, Turcia și Coreea de Sud.
Potrivit PlasticsEurope, industria ambalajelor este cel mai mare consumator de materiale plastice, cu 39,7% din total (în 2017), urmată de construcții cu 19,8% și industria auto cu 10,1%. Pe următoarele locuri se situează electrotehnica și electronica (6,2%), bunurile de consum, cele de uz casnic și articolele sportive (4,1%) și sectorul agro-alimentar (3,4%), urmate de industria mobilei, bunuri industriale, sectorul medical și producția de electrocasnice cu un total de 16,7%.
Într-un clasament al țărilor, cei mai mari consumatori de plastic din Europa sunt în continuare Germania (cu 24,6%), Italia (14%), Franța (9,6%), Spania (7,7%), Marea Britanie (7,3%) și Polonia (6,5%). Sub efectul negativ al Brexit, sectorul britanic al maselor plastice a coborât sub cel al Spaniei, aflat în prezent în plină dezvoltare.

Interoperabilitatea mașinilor,  echipamentelor și interfețelor

În vreme ce Europa nu se poate aproviziona exclusiv din surse proprii, fiind nevoită să se bazeze pe importurile de poliolefină, gazele de șist, ca sursă convenabilă de energie, au devenit „game changer“ în S.U.A. După ani de investiții masive în capacități de exploatare a gazelor de șist, respectiv de polimerizare a materialelor-țintă, și pentru obținerea copolimerilor necesari, începând cu 2016 au fost puse în funcțiune noi linii pentru producerea poliolefinelor cu ajutorul gazelor. La rândul ei, excelenta infrastructură de transport, depozitare și expediții navale constituie un important factor de reducere a costurilor. Astfel, industria americană de profil se găsește în poziția de a putea oferi prețuri mult mai mici, ceea ce nu doar că a modificat fluxurile livrărilor de poliolefină între continente în favoarea S.U.A., ci a și îndreptat interesul producătorilor care construiesc centrale de dehidrogenare – din China, India, Olanda și în curând și din țările scandinave – asupra gazului de șist în sine.

Scurtă concluzie 

Industria mondială dar și cea europeană a plasticului arată bine în prezent cu creșteri substanțiale. Aceste  industrii sunt însă confruntate  cu problema deșeurilor din plastic, una cu  impact negativ deosebit de puternic.  Deșeurile din plastic sunt o problemă ce ține însă de oameni nu de plastic ca atare. „K „Dusseldorf   acest an ține pasul cu tendințele și în acest sens vor fi expuse în octombrie la Dusseldorf nu numai  mașini pentru producerea de  materiale de bază(granule de polistiren) sau mașini de injectat, de turnat, de printat 3D pentru plastic, dar și   utilaje ce fac reciclarea maselor plastice. Legat de colectare și mai ales reciclare ar fi de spus câteva lucruri, desprinse de altfel din discuția cu dl. Kuhman ,un bun cunoscător al situației din Germania din domeniul maselor plastice.

-Într-o țară civilizată cum e Germania, colectarea plasticului și a deșeurilor în general, nu este o industrie de mâna a doua ci de primă importanță și are 2 beneficii: a) masele plastice colectate  sunt reintroduse parțial în procesul de producție(reciclate..) și substituie deci o cantitate de materie primă și b) se evită poluarea, deprecierea calității vieții prin răspândire în mediul înconjurător(sol, ape).  Germania colectează aproape tot plasticul iar peste 50% din el este reciclat iar circa 40% este incinerat…

-Economia circulară trebuie implementată dar acest lucru necesită eforturi. Deșeurile din plastice necesită costuri destul de ridicate pentru colectare și ulterior reciclare. Aceste costuri pot să facă materialele reciclate mai scumpe ca materia primă directă, granulele din PE  de exemplu. Trebuie ținut cont de asemenea că masa plastică  colectată și reciclată nu poate fi folosită pentru orice destinație la fel ca granulele și merge numai spre întrebuințări unde prețul produselor finite obținute este mai mic (ambalaje mari, materiale de construcție de exemplu).  Acest fapt face ca masele plastice reciclate să nu fie extrem de atractive pentru că sunt prețul colectării și reciclării le face relativ scumpe iar destinația lor să fie utilizarea pentru fabricația de  produse relativ mai ieftine. Aici statul intervine în Germania de exemplu prin prețuri ridicate la depozitarea deșeurilor, obligația colectării etc..

-Bioplasticele vin din urmă puternic . Masele plastice biodegradabile vor crește substanțial ca și procent din totalul maselor plastice în viitorul apropiat.

-Există industrii unde colectarea și reciclarea a atins practic maximul posibil (în industria materialelor de construcții , în Germania de exemplu se reciclează aproape tot plasticul folosit la tâmplăria de PVC…). Și în industria electrotehnică lucrurile stau destul de bine: se reciclează aproape integral plasticul folosit ca material izolator în cabluri sau aparataj electric.

-Situația cea mai dramatică este în domeniul ambalajelor, acolo unde valoarea  materialului reciclat este redusă și acolo unde populația fiecărei țări dar și autoritățile prin măsuri  adecvate(reglementări precise și ferme dar și un sprijin financiar consistent pentru reciclare) trebuie să facă un efort serios. Dacă în Germania și aici se reciclează masiv dar în multe  țări și regiuni în care nu se reciclează suficient sau deloc, impactul plasticului este devastator.

K 2019: aici începe viitorul

232000 de vizitatori a înregistrat „K „ Dusseldorf 2016 , ultima ediție, din care 71% de peste hotarele Germaniei, dovadă a gradului ridicat de internaționalizare a târgului. „K „  este organizat de Messe Duseldorf în parteneriat cu Arbeitsgemeinschaft Deutsche Kunststoffindustrie (AKI). La ediția 2019„K „ Dusseldorf  și-au anunțat  participarea peste 3000 de firme, care vor ocupa integral  toate cele 18 hale cu  o suprafață de 175000 metri pătrați ai complexului expozițional  din Dussedorf.
Dată fiind periodicitatea de organizare o dată la 3 ani, fiecare ediție K este așteptată cu interes de specialiștii din întreaga lume. Desigur că expozanții, atât cei din domeniul materialelor plastice, cât și cei din sectorul cauciucului, vor veni cu o mulțime de noutăți și inovații la K 2019, dar care vor fi acestea? Ideile și viziunile lor – traduse în mașini, tehnologie, produse și know-how – vor deschide calea către noi soluții și aplicații pentru anii care vor veni. Industria și cercetarea își dau mâna pentru a facilita vizitatorilor înțelegerea corectă și ușoară a scenariilor de evoluție și perspectivelor celor două sectoare. În special acum, cu toate dezbaterile din presă pe tema acumulării deșeurilor și poluării, pe fondul preocupărilor permanente pentru conservarea resurselor, eficientizarea producției și procesării, extinderea colectării, sortării și reutilizării materialelor plastice, K 2019 reprezintă o binevenită platformă de informare, comunicare și cooperare.

Pentru detalii, accesați : https://www.k-online.com/