LIGHT+BUILDING 2016 văzut prin ochii unui specialist în iluminat

Mihai Husch este un proiectant cu o experință de 20 de ani în domeniul iluminatului și instalațiilor electrice, cadru didactic la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor din București și Președinte în exercițiu al Comitetului Național Român de Iluminat. Revista ELECTRICIANUL i-a solicitat câteva impresii despre recent încheiatul târg de iluminat Light+Building 2016 de la Frankfurt. Iată mai jos un rezumat al discuției nostre.

La nivel declarativ, temele propuse anul acesta la Frankfurt au fost „digital-individual-conectat”, „casa inteligentă devenită realitate”, „clădiri automatizate care economisesc energie”, totul asigurat cu „tehnologii de securitate”, dar și „modul cum lumina poate influența ritmul circadian al omului”.

Tendințele de integrare în rețea și de digitalizare a iluminatului erau evidente în cele două pavilioane dedicate producătorilor de aparataj de control. Li-Fi în loc de Wi-Fi? De ce nu, dacă noua tehnologie promite viteze de transmisie a datelor inimaginabile până în prezent (224 Gbps!) și ar putea să transforme orice lampă LED într-un punct de acces wireless? Sigur că se mai lucrează asupra tehnicilor de siguranță care trebuie îndeplinite, dar odată acestea asigurate, majoritatea specialiștilor dau ca sigură înlocuirea. Timpul ne va demonstra fiabilitatea protocoalelor, dar cert este că lumina poate asigura fluxul de informații și altfel decât prin fibră optică. În acest mod, domeniul luminii și iluminatului, care s-a aflat întotdeauna la confluența mai multor discipline, continuă să ne surprindă cu posibilități nebănuite.

Ca mai întotdeauna, și anul acesta, la expoziția de la Frankfurt, produsele de succes au fost acelea la care tehnologia s-a îmbinat în mod fericit cu formele atractive. Designul italian s-a aflat din nou în centrul atenției, iar firmele germane, cu o prezență masivă, ca de obicei, au fost promotoare ale tehnologiilor fiabile pe termen lung.

Lămpile și aparatele de iluminat au devenit mai mici și mai eficiente. Iluminatul se integrează mai bine și mai discret în arhitectura spațiilor interioare, apropiindu-se mai bine de vechiul deziderat de a se observa efectul luminii, nu și sursa acesteia. În mediul exterior: lumină acolo unde, cum și cât trebuie, cu preocupări sporite în evitarea poluării luminoase, pentru care, deși nu există încă norme general acceptate, au apărut din ce în ce mai multe tendințe de reglementare pe plan local. În ceea ce privește iluminatul public, devine de neconceput utilizarea acestuia fără un sistem inteligent de control, dovadă fiind și multitudinea de oferte prezentate la Frankfurt.

Datorită generalizarii tehnologiei LED, companii care altădată erau cunoscute pentru realizări în domenii ca electronica, informatica sau industria chimică, au făcut pași importanți în tehnica iluminatului și tind să împartă acum piața cu nume demult consacrate în industria de profil. Totuși, se observă o oarecare stângăcie de comunicare între producătorii de LED și companiile de iluminat. Există în domeniul surselor LED o frustrare datorată lipsei standardelor, iar dinamica dezvoltării împiedică firmele să ofere același produs sau aceleași componente și peste un număr de ani.

Am remarcat tendința de maturizare a produsului LED, de la simplele imitații ale surselor incandescente sau ”retrofit“-uri inovatoare, până la produsele de mare eficacitate pentru aplicații particulare. Producătorii (și în special departamentele de vânzări și marketing ale acestora) încep să înțeleagă că valorile parametrilor luminotehnici din fișa tehnică a sursei sau a aparatului de iluminat trebuie să fie aceiași cu cei pe care utilizatorii pot să-i regăsească și să-i măsoare și în situația reală, când sistemul de iluminat este pus în funcțiune. În același timp, cumpărătorii trebuie să se uite mai atent pe eticheta unui produs sau într-un catalog și să nu mai confunde eficacitatea sursei LED cu cea oferită de aparatul de iluminat.

Am observat la unii producători, chiar dintre cei titrați, și un fapt care începe să devină îngrijorător: calitatea luminii tinde să fie sacrificată în favoarea creșterii eficienței energetice. Se menține fascinația generală pentru ”tunable white”, prezentată de mulți producători vizitatorilor, deși puțini dintre aceștia din urmă se întreabă care este variația indicelui de redare a culorilor (IRC) sau chiar a fluxului luminos emis atunci când temperatura de culoare corelată (TCC) variază de la 2700K la 6500K.

Și apropo de culoare, I.E.S. și C.I.E. încă nu s-au pus de acord asupra metodei general acceptate de evaluare a redării culorilor pentru sursele LED.

Dacă în calitate de vizitatori, românii au fost în număr destul de mare, fapt semnalat și de statisticile oficiale ale Frankfurt Messe, în calitate de expozanți, am remarcat prezența a doar două companii românești: ELBA din Timișoara și FLASHNET din Brașov. Ca de obicei, puține companii nord-americane au venit la Frankfurt, industria de iluminat din „lumea nouă” păstrându-și preferințele pentru manifestările de profil de acasă sau pentru cele din Asia.

Vizita pe cont propriu și timpul relativ scurt te obligă la alegerea mai atentă a întâlnirilor programate și la împărțirea timpului între a descoperi lucrurile noi cu adevărat interesante și a sesiza care sunt tendințele în domeniul atât de dinamic al iluminatului. Teme foarte interesante și de mare actualitate au abordat manifestările asociate expoziției: seminarii, conferințe, mese rotunde. Pentru cine a reușit să-și facă timp și să participe, acestea au reprezentat o altă modalitate de a cunoaște care sunt tendințele actuale cele mai importante, din puncte de vedere diferite expuse de conceptori de iluminat, arhitecți, responsabili cu iluminatul public sau persoane de decizie din industria iluminatului.

Despre “Luminale” nu pot să vă împărtășesc decât o singură observație: anul acesta fațada gării centrale din Frankfurt pe Main era iluminată absolut decent, fără excesele de lumină și amestecurile de culori din anii trecuți.