Iluminat cu inducție electromagnetică. Cel mai bun raport cost-eficacitate
Cum funcționează inducția electromagnetică interioară?
Pe baza principiilor bine cunoscute, lumina se poate genera prin descărcarea gazului prin magnetism simplu. Transformatoarele electromagnetice ce au bobinaj pe un miez tip inel creează un câmp electromagnetic în jurul unui tub catodic de sticlă ce conține gazul, folosind frecvența înaltă care este generată de un balast electronic. Calea de descărcare indusă de bobinaj formează un circuit închis ce accelerează electronii liberi care, ciocnindu-se cu atomii de mercur, se excită. Cum acești electroni excitați cad din starea lor de energie ridicată la o stare mai joasă, stabilă, emit radiații ultraviolete, care sunt convertite la lumina vizibilă prin trecerea printr-un înveliș de fosfor aplicat pe peretele tubului de sticlă. Forma lămpii maximizează eficiența câmpului generat.
Cât de mult pot opera lămpile cu inducție?
Prin inducție o mică parte din ionii de mercur sunt absorbiți în timp de fosfor. Când ionii de mercur scad în intensitate lampa emite o lumină redusă și trebuie înlocuită.
Mentenanța lumenilor la lampa cu inducție este determinată, ca și la alte surse, de temperatura de lucru și corpul de iluminat. Pentru optimizarea performanțelor, lămpile noastre sunt fabricate din tri-fosfor și amalgam. Graficul de mai sus reprezintă o comparație a corelației valorilor intensităților luminoase și a duratei de viață între sursele existente, importante din punct de vedere a eficienței. Operând lampa cu inducție la gama de temperaturi date de fabrică rezultă o medie de 75-90% din valoarea inițială a intensitații la 60000 ore.

Cum poate înlocui o lampă cu inducție de 80W una cu sodiu de 150W?
Răspunsul se află în felul în care ochiul uman reacționează la lumină și cum surse diferite le lumină afectează receptarea.
Ca să înțelegem mai bine considerăm următorii termeni științifici:
- VIZIUNE SCOTOPICĂ – Termenul științific pentru percepția luminii scăzute (de noapte) dirijată prin celule tip bară de pe retina ochiului uman.
- VIZIUNE FOTOPICĂ – Termenul științific pentru percepția coloristică în condiții normale de ziuă, dirijată de celulele conice de pe retina ochiului uman.
- VIZIUNE MEZOTOPICĂ – Termenul științific pentru combinația între viziunile fotopice și scotopice luând în considerare senzitivitatea totală a celulelor tip bară pentru albastru și percepția culorilor a celulelor conice.
Cercetări extensive au condus la înțelegerea mai bună a viziunii mezotopice; mai exact, cum viziunea scotopică ce stimulează fotoreceptorii numiți bare de pe retină cauzează contracția pupilei și acuitatea vizuală mărită. S-a determinat că lumina corectată scotopic se percepe mai intens chiar și când lumina este redusă, rezultând posibilitatea de a reduce puterea electrică și a îmbunatați luminozitatea.
Raportul între lumina Scotopică și Fotopică într-o lampă se numește raport S/P. Acest raport determină luminozitatea aparentă a unei surse. Iluminarea cu inducție produce raport S/P înalt și, din această cauză, sursa de 80W este la fel sau chiar mai luminoasă pentru ochiul uman decât o sursă cu sodiu sau iodură metalică, cu consum de 2-3 ori mai mare și indicele de corecție scăzută. Eficacitatea propriu zisă a unei surse de iluminat se calculează prin înmulțirea eficacității date de fabricant (Lm) cu indicele S/P al sursei respective. Lumenii efectivi vizuali (VEL) reprezintă un factor cheie în viziune.
Durata de exploatare lungă, CRI (indexul de redare coloristică) și eficacitate înaltă sunt factorii majori al iluminatului cu inducție.