Observații privind Ghidul de finanțare al Programului AFM privind sprijinirea eficienței energetice și a gestionării inteligente a energiei în infrastructura de iluminat public

Acest program care vizează modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED, necesită o cunoaștere temeinică a acestei tehnologii și totodată implicarea specialiștilor din domeniu. Judecarea eligibilității proiectelor doar pe baza criteriului de eficiență energetică ar putea continua tradiția locală a „compromisului etern”. Din nefericire sistemul de iluminat public din Romania se află încă într-o condiție necorespunzătoare din punct de vederea al calității, gestionarii dar și al poluării luminoase. În absența fondurilor, primăriile au recurs de cele mai multe ori la soluții proprii prin înlocuirea lămpilor existente cu lămpi care „se potrivesc”, dar care nu îndeplinesc criteriile unei clase de iluminat. Astfel în scopul reducerii facturii la energie și a costurilor de mentenanță lămpile cu descărcare au fost înlocuite cu lămpi compact fluorescente de mică putere cu un consum redus de energie electrică. În acest caz auditarea unui asemenea sistem de iluminat în vederea înlocuirii cu aparate de iluminat cu LED, condiția de eficiență energetica va fi greu de îndeplinit. De asemenea gama de soluții de eficientizare este destul de variată, iar în alegerea soluției optime trebuie avut în vedere că o soluție considerată cea mai eficientă pentru un caz nu este neapărat cea mai eficientă soluție pentru toate cazurile. Spre exemplu, telemanagementul implementat într-o localitate mică își amortizează costurile într-o perioadă foarte lungă, iar tehnologia avansează suficient de repede încât să putem prognoza că până la sfârșitul perioadei de amortizare, soluții noi, cel puțin la fel de performante vor avea un cost mult redus. De remarcat aici diferența dintre telegestiune și controlabilitate (reglarea fluxului luminos), denumit aici dimming aflate într-o relație de tip și/sau (telegestiune și dimming , telegestiune sau dimming).

În acest context trebuie considerate următoarele alternative:

1-Înlocuirea termenului de „corpuri de iluminat LED”  prin termenul corect de „corpuri de iluminat cu LED (sau LED-uri)”.

2-Înlocuirea  termenului de „sisteme de dimare/telegestiune care permit reglarea fluxului luminos” prin termenul corect de “sisteme de control care permit reglarea fluxului luminos”

3-Reformularea conceptului de “corpuri de iluminat LED cu eficiență energetică ridicată” prin corpuri de iluminat cu LED cu eficacitate luminoasă ridicată. Argumentul fiind că eficiența energetică  se poate aplica sistemului de alimentare ca parte a aparatului, din perspectiva rețelei de alimentare (prin caracteristicile PF, conținut de armonici, eficienta de conversie), sau a sursei emisive de lumină prin eficiența de conversie a energiei electrice în fotoni denumită și eficiență de conversie. Ca aparat însă, sau sistem,  energia electrică este convertită în putere luminoasă (lumen) exprimată în lm/W (lumen pe Watt).

4-Reconsiderarea Art 2 pct 4(b) privind estimarea gazelor cu efect de seră de către beneficiar. Argumentul fiind că Beneficiarul are de transmis pe lângă raportul de finalizare, raportul de monitorizare și alte documente/situații/informări. O estimare a efectului „de sera” depășește competența și contextul excesiv birocratic, cu o activitate cu caracter statistic de care este responsabil de fapt ministerului de resort.  Pe lângă asta, conform obiectivului programului, cum se specifică în ghid, sarcina  beneficiarului este de a crește eficiența energetica a sistemelor de iluminat public, scopul Ministerul fiind de a îmbunătăți calitatea mediului prin reducerea emisiilor de gaze. Aplicabil de asemeni  și  pentru Art 6 (i).

5-Corelarea definițiilor din Art 4 în conformitate cu definițiile din Legea serviciului de iluminat public, nr.230 din 7 iunie 2006.

6-La Organizarea sesiuni de finanțare respectiv a grilelor de verificare și a comisiilor de evaluare să participe specialiști din domeniu, eventual desemnați de CNRI în concordanță cu Art 30 din Legea serviciului de iluminat public, nr.230 din 7 iunie 2006

7-Pentru evitarea contestațiilor redactarea specificațiilor/cerințelor să fie amendate de specialiști din domeniu de asemeni desemnați de CNRI conform Art 9 din Legea nr 230

8-Art 9 (f) privind furnizarea/prestarea serviciului de iluminat public trebuie de asemeni corelat cu Legea serviciului de iluminat public, nr.230 din 7 iunie 2006 sau să facă referire la aceasta lege.

9-Standardul aplicabil corpurilor de iluminat cu LED este SR EN 62722-2-1. Acesta specifică cerințele de performanță pentru corpurile de iluminat cu LED, împreună cu metodele și condițiile de încercare, necesare pentru a arăta conformitatea cu acest standard. Se aplică tuturor corpurilor de iluminat cu LED și definește durata de viată  aplicabilă acestor aparate.

10-Criteriile de eligibilitate de la Art 10 nu referă precis care standarde sunt aplicabile. Singurul standard enunțat la pct (c) are de fapt 5 parți astfel:

SR EN 13201-1 – Iluminat rutier – Partea 1: Ghid privind selectarea claselor de iluminat – Prezentul raport tehnic specifică clasele de iluminare din EN 13201-2 și oferă linii directoare privind selectarea celei mai potrivite clase pentru situație dată.

SR EN 13201-2 – Iluminat rutier – Partea 2: Cerințe de performanță – Această parte a acestui standard european definește cerințele de performanță care sunt specificate ca clase de iluminat pentru iluminat rutier care vizează nevoile vizuale ale utilizatorilor de drumuri și are în vedere aspectele de mediu ale iluminatului rutier.

SR EN 13201-3 – Iluminat rutier – Partea 3: Calculul performanței – Prezentul standard european specifică convențiile și procedurile matematice care trebuie adoptate pentru calcularea performanței fotometrice a instalațiilor de iluminat rutier proiectate în conformitate cu parametrii descriși în EN 13201-2 pentru a se asigura că fiecare calcul de iluminare se bazează pe aceleași principii matematice

SR EN 13201-4 – Iluminat rutier – Partea 4: Metode de măsurare a performanței iluminatului – Prezentul standard european specifică condițiile și procedurile de măsurare pentru măsurarea parametrilor fotometrici de calitate ai instalațiilor de iluminat rutier, adică cantitățile care cuantifică performanțele lor în conformitate cu iluminatul EN 13201-2 clase.

SR EN 13201-5 – Iluminat rutier – Partea 5: Indicatori de performanță energetică – Această parte a standardului european definește modul în care se calculează indicatorii de performanță energetică pentru instalațiile de iluminat rutier utilizând indicatorul de densitate de putere calculat (PDI) DP și indicatorul anual calculat al consumului de energie ( AECI) DE. Indicatorul de densitate a puterii (DP) demonstrează energia necesară pentru o instalație de iluminat rutier, în timp ce îndeplinește cerințele relevante de iluminare specificate în EN 13201-2. Indicatorul anual de consum de energie (DE) determină consumul de energie pe parcursul anului, chiar dacă cerințele de iluminare relevante se schimbă în timpul nopții sau al anotimpurilor. Acești indicatori pot fi folosiți pentru a compara performanța energetică a diferitelor soluții și tehnologii de iluminat rutier pentru același proiect de iluminat rutier. Performanța energetică a sistemelor de iluminat rutier cu diferite geometrii rutiere sau cerințe de iluminare diferite nu poate fi comparată direct între ele, deoarece performanța energetică este influențată, printre altele, de geometria zonei care va fi luminată, precum și de cerințele de iluminat. Indicatorul de densitate de putere (DP) și indicatorul anual de consum de energie (DE) se aplică pentru toate zonele de trafic acoperite de seria de clase de iluminare M, C și P, astfel cum sunt definite în EN 13201-2.

11- Înlocuirea acronimului DALI cu un text/termen adecvat pentru evitarea confuziei prin analogie cu dimming de tip DALI utilizat curent in instalațiile de iluminat

12- Măsurătorile de luminanță să fie făcute în locații specificate inițial, de un laborator sau o instituție/organizație acreditată pentru acest tip de măsurători.

13-Reformularea „cel puțin a aparatelor de iluminat…” pentru evitarea interpretărilor. Evaluarea corectă a consumului se face prin identificarea precisă a aparatelor, starea de funcțiune și conformitatea cu SR EN 13201-5 (Indicatori de performanță energetică).

14-Eliminarea pragului de min 40% și înlocuirea cu demonstrarea economiei de energie maxime. De menționat că există sisteme de iluminat „economice” care însă nu îndeplinesc criteriile unei clase de iluminat. Clasele de iluminat se referă nu numai la nivelul de luminanță dar și gradul de uniformitate, pragul de orbire etc. Îndeplinirea acestor caracteristici în condițiile în care nu se cunosc, factorul de retro reflexie (calitatea drumului), poziția exactă a corpurilor (înălțime, distanță), etc, poate compromite simulările/estimările „de acasă”.

15-Pct (d) reformulat astfel încât să se diferențieze între telegestiune (gestionarea informațiilor) și controlabilitate (reglarea fluxului luminos), aici denumit dimming. Cele două funcțiuni se afla într-o relație de tip și/sau : telegestiune și dimming , telegestiune sau dimming.

16-Inflexibilitatea „ghid”-ului, prin modul în care sunt condiționați parametrii poate compromite performanța/calitatea sistemului de iluminat. În conformitate cu legislația dar și scopul „Serviciului de iluminat public”, iluminatul trebuie să asigure satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunităților locale înaintea economiei de energie.

17- În legătură cu raportarea rezultatelor. Legea serviciului de iluminat public, nr.230 din 7 iunie 2006 obligă ca A.N.R.S.C. si C.N.R.I., să elaboreze un sistem informațional care să permită colectarea, monitorizarea și compararea continuă a fiecărui indicator de performanță pentru a determina operatorul cel mai performant. În consecință operatorii serviciului de iluminat public au deja obligația prin lege să furnizeze celor doua autorități, A.N.R.S.C. și C.N.R.I. ,toate informațiile necesare verificării, evaluării funcționarii și dezvoltării serviciului de iluminat public.

Închei prin a menționa încă odată că organizarea și desfășurarea serviciului de iluminat public trebuie să asigure satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunităților locale și anume:

1. a) ridicarea gradului de civilizație, a confortului și a calității vieții;
2. b) creșterea gradului de securitate individuală și colectivă în cadrul comunităților locale, precum și a gradului de siguranță a circulației rutiere și pietonale;
3. c) punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice și peisagistice ale localităților;
4. d) susținerea și stimularea dezvoltării economico-sociale a localităților;
5. e) funcționarea și exploatarea în condiții de siguranță, rentabilitate și eficiență economica a infrastructurii aferente serviciului.

În acest context va fi necesar și revizuirea legislației existente, reglementarea la nivel local printr-un set de reguli și cerințe generale, recomandări specifice ale specialiștilor. Este deci elementar ca iluminatul să fie perceput ca o modalitate de a vitaliza spațiului public nu doar ca o componentă a politicilor publice.

autor: S. Matei, Prof. Dr. Eng: Dir. Divizie Culoare CNRI, membru TC – CIE