Vizibilitatea semnelor de urgență în prezența fumului

Cât de îndreptățit este pompierul să ignore standardele?

dr.ing. Stelian Matei, ELECTROMAGNETICA SA

Introducere

Preocupările privind alinierea standardelor românești cu cele Europene și, în general, preocuparea specialiștilor din iluminat din România sunt din ce în ce mai lipsite de energie. Din nefericire, aceste preocupări sunt îndreptate către proiectarea și realizarea unor lucrări „ieftine” sau întocmirea de caiete de sarcini de o anumită factură. Indiferența în această zonă de activitate va avea însă un efect negativ pe termen lung, dificil de recuperat.

În același context există percepția că standardele și normele românești „sunt mai puternice” decât standardele europene. În realitate însă, România, ca membru CEN (Comité Européen de Normalisation), are obligația de a implementa și deci utiliza numai standardele europene. În conformitate cu această obligație, fiecare organism sau comitet național alocat standardelor are obligația de a extrage orice standard național care contravine standardelor europene, astfel încât acestea să devină standarde naționale.

Altfel, în absența unei comunicării adecvate intre departamente, ministere și/sau organisme, implementarea nu va fi posibilă. În această situație sunt în momentul de față marea majoritate a normelor de proiectare (NP). În numărul precedent se menționa că, în domeniul iluminatului de urgență/siguranță/securitate, există discordanță între standarde și solicitările așa numitului „pompier”, desemnat să inspecteze. În susținerea implementării normelor și standardelor europene, a fost prezentată prima parte dintr-un articol legat de studiul
percepției semnelor de urgență/siguranță în prezența fumului. În urmă cu peste 20 ani scopul studiului a fost de a furniza organismelor în măsură să utilizeze aceste informații la îmbunătățirea normelor sau standardelor în domeniul iluminatului de urgență. Cât de îndreptățit va fi deci pompierul să ignore toate aceste rezultate?

Experiment
Au fost efectuate mai multe încercări în timpul unei sesiuni experimentale. Aceste sesiuni au variat în funcție de durata și motivația observatorului, putându-se opri în orice moment. Între 4 și 8 ore au fost necesare una sau două zile pentru a obține toate datele pentru un singur subiect. Indicatoarele au fost de obicei prezentate în ordine crescătoare de luminozitate, pentru a scurta durata sesiunii. Uneori însă, era necesar ca experimentatorul să epuizeze fumul din cameră, astfel încât subiecții să poată aprecia nivelul și pentru indicatoarele de ieșire mai puțin iluminate.

Colectarea datelor a fost organizată pentru o analiză ulterioară a rezultatelor în funcție de trei factori, unde critică este densitatea fumului utilizată ca variabilă dependentă.

Factorul 1: Tipul indicatorului (13 semne diferite).

Factorul 2: Gradul de vizibilitate adoptat de observatori:”detectabilitate” (poate vedea doar semnul) sau „lizibilitate” (poate citi doar semnul).

Factorul 3: Iluminarea camerei de fum (corpurile de iluminat „on” sau „off”).

Fiecare observator a fost expus o singură dată la toate cele 52 teste (13 semne x 2 criterii x 2 nivele de iluminare ambientală).

Iluminarea ambientala
Iluminarea ambientală din camera de fum a redus semnificativ vizibilitatea tuturor semnelor de ieșire. În Figura 2 sunt prezentate densitățile critice medii (f) ale fumului pentru cele două niveluri de iluminare ambientală, „on” și „off”.

 

  Tabel 1

Nivelul de iluminare în camera de fum la înălțimea 1.7 m cu întrerupătorul în poziția „On”

Distanța până la indicator (m) Iluminarea orizontală (lx)
    4.6 410
    4.2 500
    3.9 560
    3.6 730
3.3 980
3.0 1200
2.7 970
2.4 630
    2.1 320
   1.8 170

 

Figura 2 ilustrează, de asemenea, interacțiunea semnificativă dintre factorii de ieșire ai indicatorului (S) și iluminarea ambientală (R). Iluminarea ambientală a afectat diferit vizibilitatea indicatoarelor și este ilustrată de înălțimile coloanelor din partea de jos a Figurii 1. Cu cât este  mai mare coloana, cu atât semnele au fost afectate de iluminarea ambientală. Coloanele pentru semnele 4 și 5 nu au fost incluse în această figură, deoarece luminanțele generale ale acestor două indicatoare s-au modificat substanțial sub iluminare ambientală.
Analiza influenței iluminării ambientale în funcție de densitatea critică a fumului este importantă pentru a obține cele două criterii de prag de vizibilitate, „detectabilitate” și lizibilitate”. O mai bună vizibilitate este creată când luminile camerei sunt stinse (când există lumină
împrăștiată – scattered redusă). Astfel va permite subiecților să vadă mai bine semnele, dar și îmbunătățește diferențele dintre densitățile critice ale fumului necesare detectabilității și lizibilității.

 

 

 

Figura 2

 

 

 

 

 

 

 

Concluzii si recomandari
Au fost determinați mai mulți factori ca importanți ce contribuie la vizibilitatea indicatoarelor în condiții de fum.
Unii dintre acești factori au fost direct asociați cu caracteristicile indicatoarelor și pot fi îmbunătățiți prin reproiectare (formă, dimensiuni etc.). Alți factori au fost asociați cu construcția (camera, clădirea, spațiul) și desigur cu observatorul care influențează de asemenea vizibilitatea semnului de ieșire.
Recunoașterea tuturor acestor factori și dezvoltarea de noi strategii pentru îmbunătățirea vizibilității indicatoarelor pot ridica gradul de siguranță a clădirilor.

Un obiect nu poate fi văzut fără a avea un contrast luminos pe fundalul acestuia. Indicatoarele de ieșire, dimpotrivă, pierd rapid contrastul luminos în condiții de fum. Indicatoarele luminoase vor fi detectabile prin densități mult mai mari ale fumului. Echiparea semnelor
cu sursă de lumină proprie îmbunătățește iluminarea și, astfel, va crește vizibilitatea acestora prin fum. Așa cum indicatorul trebuie să aibă un contrast luminos în raport cu fondul său, inscripția pe un semn trebuie să aibă, de asemenea, un contrast luminos (adică fața semnului)
pentru ca acesta să poată fi citit. Indicatoarele cu litere transluminale și fețe opace (adică semne cu decupare sau cu șablon) vor avea un contrast înalt de inscripționare. S-a constatat că lizibilitatea semnelor de ieșire în condiții normale poate fi redusă dacă acestea sunt prea luminoase. Spre deosebire de lizibilitate, detectabilitatea semnului nu se reduce dacă este mai luminată. Deși o persoană care nu poate citi un indicator de urgență, ar putea să știe că o lumină relativ intensă și colorată, poziționată deasupra ușii, este un indicator de ieșire.

Mai important însă este că un indicator slab luminat nu poate fi citit și nu poate fi detectat în condiții de fum și, prin urmare, nu va asigura o evacuare sigură. Indicatoarele mai luminoase vor fi mai ușor de detectat, chiar și în condiții normale (clare), la distanțe dincolo de limita de citire a persoanei. Se știe că lumina intensa a unui indicator, chiar daca nu poate fi citit la distanță, este un indiciu de ieșire care va crește șansele ocupanților de a ieși în siguranță.

Nu sunt necesare indicatoare luminoase în toate condițiile. În situații în care nu exista starea de urgență, în direcționarea către o ieșire, indicatoarele de ieșire relativ slab luminate vor servi acestui scop. De asemenea, în interioare complet întunecate (de exemplu, după o
întrerupere a alimentării) un indicator foarte luminos, cu nivel de strălucire directă mare, produce de fapt o limitare a capacității de a traversa un spațiu aglomerat. Prin urmare, semnele cu grad mare de strălucire, în condiții de fum, sunt avantajoase. Detectarea fotoelectrică sau ionizată a fumului ar putea, de exemplu, să determine o creștere a luminozității semnului de ieșire.În mod similar, indicatoarele de ieșire intermitente sunt impracticabile pentru operarea zilnică, dar dacă sunt activate după detectarea fumului, detectabilitatea se
îmbunătățește într-un interior plin de fum. Vizibilitatea indicatoarelor de urgență în mediu de fum este redusă de iluminarea ambientală. Prin urmare, este avantajos să se stingă sau să se coboare nivelul de iluminare ambientală lângă un semn de ieșire în fum. Astfel
de sisteme pot fi proiectate pentru stingerea sau diminuarea iluminării, ceea ce poate contribui la creșterea vizibilității indicatoarelor de ieșire în condiții de fum. În mod similar, un sistem automat de control al iluminatului ar putea stinge indicatoarele de urgență, probabil utile în condiții clare, fără fum, dar dăunătoare în interiorul fumului. Se pare că este important să se dezvolte strategii integrate de protecție împotriva incendiilor pe baza principiilor solide de vizibilitate.

www.electromagnetica.ro

 

 

Share