7 tipuri de probleme legate de alimentarea electrică

București, 25 aprilie 2012 – Multe dintre misterele defecțiunilor tehnice, ale timpilor de nefuncționare, ale software-ului și ale coruperilor de date, sunt rezultatele unei alimentări electrice problematice. Există, de asemenea, un inconvenient comun referitor la descrierea într-o manieră standard a problemelor legate de alimentarea electrică a echipamentelor.

„Posibilitatea de a vorbi eficient despre energie, făcând diferența dintre o întrerupere și un șoc de supratensiune oscilatorie, ne poate influența în mod pozitiv deciziile de cumpărare în ceea ce privește dispozitivele de corectare a alimentării electrice. O greșeală de comunicare poate avea consecințe grave atunci când se achiziționează un dispozitiv pentru corecție care nu vine în întâmpinarea nevoilor clienților, printre care se numără timpi de nefuncționare, pierderi bănești sau chiar defecțiuni ale echipamentelor”, afirmă Mirela Danciu, vicepreședinte IT Business, Schneider Electric România.

Mirela Danciu, vicepreședinte IT Business Schneider Electric

Există numeroase tipuri de pene de curent, iar în mediul nostru ne întâlnim mai frecvent cu unele dintre ele. Aceste perturbări ale calității energiei definite de Institutul Inginerilor Electroniști și Electricieni (IEEE), au fost împărțite în șapte categorii, în funcție de forma de undă a tensiunii:

  1. Șocuri de supratensiune – Șocurile de supratensiune accidentale reprezintă evenimente bruște de creștere a tensiunii și/sau ale curentului într-o direcție pozitivă sau negativă. Aceste șocuri sunt cele la care se referă majoritatea persoanelor atunci când spun că au experimentat o supratensiune sau o pană de curent. Pentru a descrie șocurile de supratensiune au fost folosiți diferiți termeni precum: vârf de tensiune, distorsiune, pană de curent . O supratensiune oscilatorie reprezintă o schimbare bruscă în starea stabilă a tensiunii unui semnal, atât pe partea pozitivă, cât și pe cea negativă a undei, oscilând cu frecvența naturală a sistemului.
  2. Întreruperi – O întrerupere este definită drept pierderea completă a tensiunii de alimentare sau a curentului de sarcină. În funcție de durata sa, o întrerupere poate fi instantanee, momentană, temporară sau susținută. Cauzele întreruperii pot varia, dar de cele mai multe ori, sunt rezultatul unei daune provocate rețelei de alimentare, cum ar fi cele cauzate de: fulgere, animale, copaci, accidente de mașină, fenomene naturale distructive (vânturi puternice, zăpezi, gheață pe firele de tensiune etc.), defectării echipamentelor sau a declanșăriia unui disjunctor de bază.
  3. Subtensiune/Tensiune nulă – Subtensiunea reprezintă o reducere a voltajului AC la o frecvență prestabilită pentru o durată cuprinsă între 0.5 cicluri și 1 minut. Subtensiunile sunt cauzate, de regulă, de erori de sistem, dar, adeseori, pot fi și rezultatul acționării unor echipamente care absorb curenți de valoare foarte mare la pornire.
  4. Supratensiune – Supratensiunea este inversul subtensiunii, și reprezintă o creștere a tensiunii alternative pe o durată cuprinsă între 0.5 cicluri și 1 minut. Conexiunile de nul cu impedanță mare, reducerile neașteptate de sarcină (mai ales cele mari), dar și întreruperea unei singure faze dintr-un sistem trifazat, reprezintă cel mai des întâlnite motive de apariție a supratensiunilor.
  5. Distorsiune a formei de undă – Există cinci tipuri principale de distorsiuni ale formei de undă:
  • Aplatizarea formei de undă
  • Distorsiunea armonică
  • Distorsiunea interarmonică
  • Zimțuirea formei de undă
  • Zgomotul pe rețea
  1. Fluctuații de tensiune – O fluctuație de tensiune este o variație sistematică a undei de tensiune electrică sau o serie de schimbări aleatorii ale valorii tensiunii, de mici dimensiuni, adică între 95 și 105% față de nominal, la o frecvență scăzută, de regulă sub 25 Hz. Orice sarcină care prezintă variații de curent semnificative poate cauza fluctuații de voltaj.
  2. Variații de frecvență – Variația frecvenței este extrem de rar întâlnită în cazul utilizării sistemelor de alimentare stabile, în special, sistemele interconectate între ele. Variațiile de frecvență pot face ca un motor să funcționeze mai repede sau mai încet pentru a se adapta la frecvența tensiunii de alimentare.

Răspândirea vastă a utilizării echipamentelor electronice a crescut conștientizarea populației asupra calității alimentării electrice și a efectelor acesteia asupra echipamentelor vitale, utilizate în special de către companii. Lumea noastră este din ce în ce mai mult condiționată de microprocesoare care sunt sensibile chiar și la fluctuațiile electrice mici. Aceste microprocesoare pot controla linii de asamblare robotizate și sisteme automate de împachetare care nu permit nici un fel de întreruperi ale alimentării electrice.

„Investiția în echipamente care asigură protecția la supratensiuni sau în UPS-uri generează profit mai repede decât ne-am putea aștepta. De exemplu, pentru a proteja un computer sau un echipament electronic, o protecție la supratensiuni tranzitorii este cea mai ieftină soluție. Dacă aveți nevoie de protecție în plus în ceea ce privește securitatea datelor, ar trebui să cumpărați o sursă neîntreruptibilă de alimentare (UPS), care alimentează computerul până la oprirea în siguranță a acestuia, în cazul în care căderea de tensiune din rețea se prelungește. Fiind conștienți de riscurile generate de diferitele tipuri de probleme de alimentare, putem alege cea mai potrivită modalitate de protecție, în funcție de echipamentul pe care dorim să îl protejăm”, explică Mirela Danciu, vicepreședinte IT Business Schneider Electric.

Share