În atenția Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor Administrația Fondului pentru Mediu

Ministerul a supus dezbaterii publice proiectul privind aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public.
Obiectul Programului a vizat modernizarea sistemelor de iluminat public prin înlocuirea corpurilor de iluminat existente având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED. În ciuda
nenumăratelor observații la acest document, majoritatea inadvertențelor au fost însă menținute. Având în vedere valoarea și importanța proiectului, se impune o comunicare corectă și de bună practică, atât
sub aspect profesional, cât și educațional. De asemenea, în scopul evitării contestațiilor și reducerea timpului de analiză a documentelor însoțitoare, este așadar necesar revizuirea acestui document.

Adoptarea unui Plan Național de Acțiune privind Achizițiile Publice Verzi precum Proiectul național denumit „Programul privind creșterea eficienței a infrastructurii de iluminat public“ este binevenit și deosebit de important. În prezent, în România nu există criterii naționale specifice pentru achiziții publice de iluminat, iar autoritățile publice române utilizează convenabil diferite criterii GPP (Green Public Procurement) disponibile la nivel european. Din păcate, Ghidul de finanțare care însoțește acest program conține, în forma actuală, multe elemente contestabile care necesită revizuire. Pe lângă utilizarea unor termeni inadecvați și definiții eronate, menirea iluminatului este adusă în plan secundar. Documentul analizează eligibilitatea proiectelor doar pe baza criteriului de reducere a consumului energetic, fără însă a evalua și eficiența utilizării acestei energii, adică eficacitatea luminoasă a sistemului.
Cu alte cuvinte, reducerea consumului energetic primează în fața calității iluminatului. Cerințele sistemului de control impuse în ghid, sub pretextul modernizării, transformă paradigma „calității“ în cea a „controlabilității“. Ca urmare, vor fi favorizate ofertele producătorilor cu obiect principal de activitate programe software, în dezavantajul ofertanților cu experiență și expertiză specifică în domeniului tehnologiei de iluminat cu LED. De altfel, complexitatea cerințelor din acest ghid evidențiază un nivel ridicat de expertiză în domeniul integrării platformelor de tip Smart City. Paradoxal, proiectele cu infrastructură rutieră, care nici măcar nu pot fi clasificate (drumuri neasfaltate, poteci etc.), au posibilitatea de a sări peste etapa îmbunătățirii structurii existente pentru a fi utilate cu sisteme inteligente de tip Smart City. Mai multc hiar, obligațiile de management, servicii și resurse depășesc de multe ori nevoile și posibilitățile unei asemenea locații. Suplimentar, beneficiarul/utilizatorul are de transmis, pe lângă raportul de finalizare, un raport de monitorizare, documente/situații/informări precum și o estimare a efectului „de seră“. Acest context excesiv birocratic în cele mai multe cazuri depășește însă competența utilizatorului. În fapt, raportarea acestei activități cu caracter statistic este parte din responsabilitățile ministerului de resort, care are acces la toate valorile statistice și poate estima corect aceste efecte.
Tot în document, în contextul cerințelorde  controlabilitate, denumirea funcțiunii de „telegestiune“ este inadecvată în raport cu descriereacomple xității cerințelor. Pe lângă asta, la capitolul definiții, definiția sistemului de telegestiune este incorectă:
Extras din Art. 4 (1) k:…… un sistem de telegestiune grupează funcțiuni de reglare a fluxului luminos la nivelul obiectivului de investiție, ……asigură scăderea emisiilor de CO2 și protecția mediului înconjurător etc.

Notă: Scopul principal al unui sistem de control este de a asigura o comunicareefi cientă între operator și sistem în ea realizării funcțiunii de control. Un sistem de telegestiune nu reglează „fluxul luminos al investiției“ și nu protejează mediul. De altfel, la Art. 12 (2) se vorbește de reglarea nivelului de iluminare, nu de flux luminos (nu se reglează fluxul într-un sistem de iluminat).

Cerințele de „telegestiune“, așa cum sunt prezentate la Art.12 (2), descriu de fapt conceptul de Smart City, în care sunt integrate tehnologii și sisteme în vederea administrării comunității. În acest context, iluminatul este așadar un element periferic într-un sistem mai larg, adaptabil, care poate fi extins pentru a include o multitudine de elemente controlabile. Noțiunea de telegestiune descrie o activitate „statică“ de gestionare/arhivare, așa cum explică chiar și termenul însuși. Telegestionarea informațiilor exclude deci controlul dinamic, respectiv interogarea/dialogul în vederea interacțiunii cu sistemul de control și în final cu operatorul.
Împrumutat inadecvat din vocabularul sistemelor de monitorizare a consumurilor energetice, el definește o aplicație integrată completă pentru telecitirea datelor de contorizare, urmărire a consumurilor în timp real, generarea rapoartelor tehnice, comerciale și manageriale. Din nefericire, absența unor norme sau standarde care să reglementeze raportul dintre conceptul de Smart City, respectiv platforma de operare-integrare, și sistemul de iluminat propriu-zis poate fi folosită restrictiv de unii ofertanți cu sprijinul beneficiarului.
În acest context, impunerea unor cerințe sub pretextul „telegestiunii“ va defavoriza producătorii de corpuri de iluminat cu LED și creează o dependență a beneficiarului de o anumită platformă de operare. Este cunoscut faptul că producătorii de sisteme de control au interesul să-și personalizeze produsele pentru a reduce compatibilitatea cu alte produse în eventualitatea unei extinderi sau actualizări a sistemului.
De altfel, în ghid este permisă această personalizare, așa cum este specificat în Art.10 (2), respectiv posibilitatea excluderii altor oferte, dacă există un sistem deja instalat sau declarat incompatibil de beneficiar.

 Definiții eronate care necesită revizuiri:

1) Definiția de la Art. 4 (1) j pentru poluare luminoasă nu este corectă. Poluarea luminoasă este o consecință nedorită a iluminatului exterior și include efecte precum strălucirea cerului (cauzată de iluminat împreună cu factorii naturali cerești și atmosferici), intruziunea luminii (condiție nedorită prin care lumina exterioară este trimisă unde nu este dorită) și strălucirea/orbirea (senzația produsă de luminanța din câmpul vizual suficient de ridicată peste luminanța adaptabilă a ochiului și care produce disconfort sau pierderea vizibilității).
Introdusă ca un deziderat în cadrul acestui program, poluarea luminoasă devine astfel o cerință în cadrul acestui ghid. Așadar ar trebui să i se atribuie o valoare în vederea verificării conformității la punerea în funcțiune sau reformulată cum este menționată în observație.

2) Definiția de la Art. 4 (k) pentru telegestiune nu este corectă. Aceasta constă dintr-o aplicație integrată completă pentru telecitirea datelor de contorizare, urmărirea consumurilor în timp real, generarea rapoartelor tehnice, comerciale și manageriale. Acest termen este inadecvat pentru sistemele de iluminat având în vedere dinamica interacțiunii. Așadar el trebuie înlocuit cu termenul corect de control dinamic al iluminatului conform standardelor și literaturii de specialitate.

3) Definiția de la Art. 4 (1) ș pentru consumul inițial de energie în iluminat Ci (kWh/an) nu este exprimat în conformitate cu standardul SR EN 13201-5 Cap.5 AECI (Indicatorul Anual de Consum Energetic) și deci trebuie adaptat conform termenilor din standard.

4) Definiția de la Art. 4 (1) t pentru puterea totală instalată a corpurilor de iluminat existente menționează puterea totală „a surselor de iluminat”, care se presupune a fi a corpurilor de iluminat.
În contrast la nota din (ț) se vorbește însă de puterea totală „a surselor de lumină”.
O sursă de lumină (lampă, LEDetc.) poate fi  însă diferită de o sursă de iluminat (corp, ansamblu, sistem etc.).
Tot în nota din (ț) este separată puterea totală „a surselor de lumină“ Pnn, ale corpurilor nou montate, de puterea totală a aparatajului de comandă al corpurilor de iluminat Pbn, nou montate.
Așadar: puterea totală „a surselor de lumină“ versus puterea totală a aparatajului de comandă. Conform definiției însă (eronat), corpurile sunt compuse din aparataj de alimentare și control și surse (?). Așadar corpurile de iluminat conțin pe lângă aparataj de alimentare și surse de alimentare (două elemente distincte). În acest caz, cerința este restrictivă sau depășește practicile de proiectare. Pe lângă asta, se solicită separat parametrii electrici ai componentelor, respectiv ai sursei de lumină cu LED, ai sursei de alimentare și ai aparatajului de control. În acest caz trebuie citată procedura sau standardul după care se fac aceste determinări, respectiv metoda de măsurare, incertitudinea și modul de raportare a rezultatelor al unui asemenea sistem. Dacă se dorește transmiterea acestor informații, atunci trebuie incluse dispozitive specifice fiecărei componente pentru citire.
Măsurarea și prezentarea rezultatelor fotometrice ale lămpilor și aparatelor de iluminat se face în conformitate cu standardul SR EN13032-1, fără însă ara componentele (de multe orini ci nu este posibil). Standardul specifică metoda de măsurare și modul derapo rtare a rezultatelor pentru corpurile de iluminat și lămpi. Oricum analiza performanțelor în condiții separate de sistem nu sunt reprezentative întregului corp de iluminat.

5) Definiția de la Art. 4 (1) w pentru puterea nominală este echivocă și/sau interpretabilă. Conform definiției, această mărime se referă „la sursa de lumină“ a corpului de iluminat (adică a LED-urilor), excluzând astfel consumul sursei de alimentare și al aparatajului de comandă. Evaluarea separată, așa cum s-a menționat anterior, presupune existența unei proceduri și raportarea acestor rezultate conform unui standard.
Evaluarea sursei de lumină se poate face cu sau fără optică (lentile), cu sau fără ecran transparent sau combinația acestei compoziții, rezultatele fiind diferite. Sursa de alimentare de asemenea poate fi evaluată cu o sarcină echivalentă, care însă nu reflectă corect eficacitatea luminoasă (lm/W) a corpului. Așadar trebuie înlocuit termenul de sursă de lumină prin corp de iluminat.

6) Definiția de la Art. 4 (1) aa pentru CLO (constant light/lumen output) nu este corectă. Light și lumen sunt două noțiuni diferite, între care este o diferență majoră: fenomen versus mărime.
Lumen este unitatea de măsură pentru fluxul luminos, pe când „light“ se referă la fenomenul de radiație electromagnetică.

CLO este acronimul pentru „Constant Light Output“ și este o funcțiune a sursei de alimentare prin care se poate compensa degradarea luminoasă a LED-urilor pe durata de viață. Algoritmul după care se face această compensare este reprezentat printr-o funcție inversă procesului de degradare cunoscută și presetabilă. Spre exemplu, dacă durata de viață a unui aparat de iluminat cu LED este definită prin L90 pentru ≥ 100.000 ore, atunci producătorul va „preseta“ o creștere cu 10% a valorii curentului prin LED-uri, pe parcursul celor 100.000 ore, după un algoritm disponibil în sursa de alimentare. Cunoscând modul în care evoluează degradarea luminoasă la un aparat de iluminat cu LED (graduală sau abruptă) pe parcursul celor 100.000 ore (aproape 24 ani) este evident că diferența de 10% va fi compensată după ieșirea din garanție în pași de aproximativ 1% pe an. Practic această cerință devine inutilă dacă este asociată cu o valoare mică a degradării luminoase.
Aceeași confuzie precum light/lumen există și între durata de viață și durata de funcționare. Durata de viață și durata de funcționare au o semnificație diferită și sunt utilizate incorect în contextul formulării unor cerințe specifice.
În timp ce durata de funcționare este stabilită de tipul aplicației și necesitățile beneficiarului conform unui factor de utilizare (ex: 0.4 adică 4.150 ore pe an), durata de viață reprezintă numărul de ore până la care produsul se defectează sau prezintă degradări semnificative ale unuia sau mai multor parametri. Definiția deci trebuie refăcută conform acestor observații.

Criterii definite incorect sau care necesită revizuiri:

1) La Art. 10 (c) privind respectarea prevederilor standardelor din seria SR EN 13201 pentru iluminat public și ale standardelor din seria SR EN 60598 pentru corpuri de iluminat, aici standardul specific corpurilor de iluminat cu LED, respectiv SR EN 62722-2-1, nu este menționat. De altfel, seria de standarde indicate cuprinde secțiuni/ extensii care nu sunt aplicabile în contextul acestui ghid. Așadar, această cerință trebuie să menționeze cu precizie ce standarde, paragrafe sau norme sunt aplicabile.

2) La Art. 10 (g) se vorbește de „elementul difuzant“: sticlă sau policarbonat stabilizat UV. Corpurile de iluminat cu LED nu conțin element difuzant. Acesta (elementul difuzant), prin natura interacțiunii cu lumina, produce difuzia luminii și respectiv pierderi substanțiale prin transmisie. În schimb, acest „element“ este un ecran transparent de protecție pentru sursa de lumină, cum de altfel este definit și în standardele citate. Așadar termenul de element difuzant trebuie înlocuit prin ecran transparent.
3) La Art. 10 (i) sunt specificate următoarele cerințe: temperatura de culoare Tc (situată în intervalul) 3.000- 4.000 K +/-5%; carcasă metalică.
Cerința privind temperatura de culoare, așa cum este exprimată, se referă de fapt la o sursă de lumină etalon, sau „iluminant“. Temperatura de culoare (CT sau Tc) pentru o sursă de lumină cu LED se referă la temperatura de culoare corelată (CCT sau Tcc), între cele două existând o diferență majoră. Temperatura de culoare definește locul exact al sursei de lumină pe linia „locus-ului Planckian“, adică sursa etalon de lumină (iluminant). Această linie este arcul negru din graficul McAdams care descrie cu precizie variația temperaturii de culoare a etalonului (corpului negru). Pe când Temperatura de culoare corelată se folosește atunci când sursa de lumină nu se află pe linia „locus-ului Planckian“. Dacă Tc definește cu exactitate punctul pe locus, atunci Tcc definește o zonă în jurul liniei perpendiculare care trece prin acel punct. În acest caz, pentru a îndeplini cerința de +/-5% aplicată unui interval de valori este dificil de interpretat
și incorect metrologic. Așadar, cerința de temperatură de culoare trebuie reformulată astfel: temperatura de culoare corelată Tcc (situată în intervalul) 3.000-4.000 K cu un interval de toleranță de 5%.
Cât privește cerința pentru carcasa metalică, este restrictivă și nu este în sprijinul Regulamentului Comisiei Europene privind Politica integrată a produselor.

4) La Art. 10 (j) cerința pentru durata de viață nominală: minimum 50.000 ore, L90B10, certificată de producătorul de aparate de iluminat, dacă nu este confirmată de un laborator autorizat, atunci este o declarație pur formală.
Aici trebuie menționat că durata de viață reprezintă o valoare estimată a degradării luminoase după un număr de ore de testare specificat în standarde după care este extrapolată prin calcul, prin urmare nu i se poate adăuga termenul de „nominală“. O valoare nominală înseamnă o valoare rotunjită sau aproximativă a unei mărimi și care poate fi măsurată. Standardele de performanță IEC/EN aplicabile nu descriu metoda de măsurare /calcul/estimare a duratei de viață pentru produsele bazate pe LED, ci modul de clasificare a nivelului de degradare luminoasă după maxim 6.000 ore de testare.
Așadar trebuie menționat standardul sau metoda după care se estimează durata de viață conform cerinței și înlocuit termenul nominal cu estimat și certificarea conformității de un laborator acreditat.
La Art. 11 (m) privind certificarea ENEC și/sau ENEC+ sau similar trebuie menționat că cele două certificări sunt complementare, așadar „și/sau“ nu sunt echivalente. Marca ENEC este complementară marcajului CE obligatoriu pentru produsele electrice introduse pe piața europeană. Ea este acordată de o terță parte, independentă de producător sau importator, și înseamnă că produsul este sigur în conformitate cu directiva europeană de securitate electrică. Schema ENEC+ verifică revendicările producătorilor privind performanțele inițiale și evaluează robustețea designului. Un produs care poartă marca ENEC+ întruchipează alegerea producătorului de a primi verificarea independentă a revendicărilor sale de performanță inițiale, oferind așadar o bază obiectivă pentru compararea corectă a produselor de iluminat. Așadar cerința formulată prin asocierea „și/sau“ este incorectă și deci trebuie stabilită o relație corectă între cele două certificări.
În concluzie, trebuie subliniat încă o dată că un proiect destinat organizării și desfășurării serviciului de iluminat public trebuie să asigure și satisfacerea unor cerințe și nevoi de utilitate publică ale comunităților locale. Așadar revizuirea formatului actual al acestui ghid va fi perceput și ca o modalitate de a vitaliza spațiul public, nu doar ca o componentă a politicilor publice.

prof.dr.ing. Stelian Matei, Comitetul Național Român pentru Iluminat

Share