“Folha seca” și nocturna la FC Voluntari

În anii ‘50, majoritatea meciurilor de fotbal se ascultau la radio. Comentatorii brazilieni, recunoscuți pentru mirobolantele comentarii care te făceau “să vezi” meciul chiar dacă nu rupi o boabă portugheza, au inventat pentru șuturile starului brazilian Didi (Valdir Pereira, 8 octombrie 1928 – 12 mai 2001), expresia “folha seca” (frunza care cade). Au mai fost și alții înaintea lui Didi, dar de atunci marii fotbaliști ai planetei, aflați în centrul eveni mentelor fotbalistice planetare și nu numai, au reușit, mai ales după reducerea greutății mingei de fotbal, să “îndoiască” traiectoria acesteia la șuturile către poartă: Pelé, Rivelino, Diego Maradona, Michel Platini, Roberto Baggio, Alessandro Del Piero, Gianfranco Zola, Sinisa Mihajlovic, Zinedine Zidane, Rivaldo, David Beckham, Roberto Carlos, Gheorghe Hagi, Ricardo Quaresma,Ronaldinho, Thierry Henry, Kaka, Cristiano Ronaldo, Lionel Messi…
Și s-a pus în funcțiune luna trecută sistemul de iluminat de la Stadionul din Voluntari. Și ce are istoria glorioasă a fotbalului cu istoria proaspătă a nocturnei din Voluntari? Orice șut “folha seca” pe spațiul porții la Voluntari, în nocturnă, are șanse foarte mari să nu fie deslușit la timp de către portar. Acum nu vreau să fiu rău si să mă întreb câte astfel de șuturi putem urmări în campionatul României; dar se mai întâmplă și noi sperăm; și cum fotbaliștii de mai sus nu vor veni la Voluntari să joace nici pentru și nici împotrivă, nu ar fi probleme pentru portari. Poate doar Cernat mai știe, dar el joacă la FC Voluntari și gazdele ar fi avantajate sau poate actualul antrenor Claudiu Niculescu … dacă intră la loviturile libere. Cum lumina “le cam bate’n ochi”, fundașii, portarii și atacanții centrali au șanse mari să dea chix la orice minge pe sus. Astfel de mingi sunt destule în timpul unui joc, mai ales în zona careului. Uitați-vă la transmisia TV să-i vedeți pe fundași cum pun mâna streașină la ochi. Mi-a plăcut remarca lui Nana Falemi cum că se poate juca bine cu șepcuțe și ochelari de soare. În colțurile terenului este umbră și trebuie mărită rapid diafragma camerelor de luat vederi, altfel nu se poate vedea la TV decât o beznă în care se întâmplă ceva. Când camera pleacă din colț spre careu se poate vedea o lumină în care se întâmplă ceva…înapoi cu diafragma. Am început cu divagații despre fotbal pentru că aceasta era cerința de rezolvat a sistemului de iluminat: jocul de fotbal și transmisia TV.
Despre realizarea luminotehnică acum. Stâlpii sunt prea mici pentru că nu le-a dat voie Autoritatea Aeronautică. OK, nu v-au dat voie, dar să știți că orice constrângere geometrică are sau poate avea soluții geometrice de amplasare a stâlpilor si/sau de tehnică luminotehnică în alegerea reflectoarelor interne ale proiectoarelor. Olanda, Belgia, Germania sau Marea Britanie sunt mai pline și de stadioane și de aeroporturi și s-au găsit soluții. Amplasarea defectuoasă, ca să nu spun hilară, duce la orbirea participanților la joc. Aceeași amplasare face ca uniformitățile iluminării să nu fie respectate: nici pentru joc nici pentru transmisia TV. În presă s-a menționat un buget de un milion de Euro. Ei bine, dacă din milionul asta se cheltuiau sub 1% cu cineva care se pricepe, n-ar mai fi trebuit să joace băieții ăștia fotbal doar la firul ierbii și cu capul în pământ.
În rest, cine l-a proiectat și cine l-a furnizat, nu cred că a răsfoit “UEFA Stadium Lighting Guide”. Despre luminotehnică, fotbal și respect pentru fotbal și meserie cred că nici nu poate fi vorba. Nu știu nici cine l-a proiectat, nici cine l-a realizat, nici cine a făcut “aiming-ul” sau l-a măsurat și dacă l-a măsurat. Nici FRF sau Liga nu am auzit să spună ceva: unii nu se pricep la fotbal, alții doar la fotbal, ce pot să zică dacă nu sunt pe gazon? Cum ne spunea Claudiu Niculescu înainte de meciul cu FCSB, “lumina e mai mare dar te obinuiești” și  “acuma e la început dar o să mai scadă cu timpul”. Așa i-au spus “specialiștii”, așa transmite. Nu este în situația de a recunoaște că nu e bine; dar măcar să-i lase pe “specialiști” să argumenteze. Așa că, fotbaliștii fac “adaptare vizuală in situ” și pentru că nu reușesc, pun săracii mâna streașină la ochi în timpul jocului;  iar băieții de la camere trag de butoane la diafragmă. Ce să-i faci, retina nu reacționează precum urechea la lilieci. Am ceva ani de fotbal de performanță și am făcut și câteva stadioane FIFA în țara asta. Îmi pot lua inima-n dinți să vă dau în scris aici că acest sistem de iluminat este o jalnică jale.
Căt despre fotbal… cum spunea mângâindu-ne pe creștet înainte să ne certe antrenorul meu, Profesorul Traian Tomescu, Dumnezeu să-L ierte: ”Bă prostovanilor, dacă puneți mingea jos și ridicați capul jucați bine. Dacă mai și gândiți înainte, între și după treburile astea două, ajungeți fotbaliști”.

 

Share