Care sunt problemele cu care se confruntă specialiștii  în proiectarea și execuția sistemelor de iluminat de urgență ?

Întrebare: Care sunt problemele cu care se confruntă specialiștii  în proiectarea și execuția sistemelor de iluminat de urgență ?

Răspuns:  Prof. Dr. Ing. S. Matei , directorul Centrului de Iluminat al  Electromagnetica SA,  analizează existența unor neconcordanțe în și între norme dar și în și între standardele românești precum și necesitatea armonizării acestora cu normele și standardele Europene. Își propune pentru început să analizeze în mod specific problema legată de semnele și/sau indicatoarele de urgență.

Context

Standardele relevante definesc iluminatul de urgență ca fiind iluminatul activat ca urmare a unei defecțiuni la iluminatul artificial general. Obiectivele acestui iluminat fiind:

• evacuare din zona problemă;

• vizibilitate adecvată și orientare;

• identificare ușoară a stingerii incendiilor și a echipamentelor de siguranță.

În ultima perioadă, proiectele de iluminat din România au fost amendate de norme specifice de protecție contra incendiilor, impuse de organisme/organizații de specialitate dar și de standarde Europene. În urma analizei modului de implementare a acestor norme și standarde, s-au evidențiat neconcordanțe semnificative atât între norme și standarde dar și între norme. Aceste neconcordanțe sunt remarcate în procesul de studiu al normelor și standardelor la momentul stabilirii corecte a parametrilor solicitați în proiecte. Parte din parametrii analizați sunt:

• nivelul de iluminare de siguranță/urgență;

• gradul de etanșeitate impus acestor corpuri de iluminat;

• poziționarea corpurilor de iluminat și a indicatoarelor/semnalizatoarelor de  urgență.

Normele aplicabile iluminatului de urgență utilizate curent sunt: SR EN 1838, SR EN 60598-2-22, NP 061-2, NP 127-1, NP I7,IEC 60529, ISO 3864.

Analiza neconformității

În urma consultării normelor și standardelor menționate, aplicabile iluminatului de urgență, se evidențiază următoarele tipuri neconcordanțe:

1. de terminologie – termeni utilizați incorect sau inconsecvent;

2. de traducere în limba română;

3. de specificații ca urmare a ambiguităților/neclarităților.

Ca un exemplu de neconcordanță legată de terminologie la traducere, este utilizarea termenilor “de securitate”, “de siguranță” și “de urgență” (inconsecvență și pe alocuri utilizare inadecvată). Spre exemplu în paragraful 7.32 din  Norma NP 061-02, sunt utilizați doi termeni pentru același tip de iluminat: “iluminat de siguranță” dar și “iluminat de securitate”. Pentru acești termeni găsim în dicționarul explicativ al limbii romane următoarele definiții:

SECURITÁTE 1. stare de siguranță, de lipsă de primejdie. 2. protecție, apărare.

SIGURÁNTĂ 1. situație fără pericol; lipsă de primejdie; securitate.

In Standardele Europene, termenul utilizat pentru acest tip de iluminat este, “emergency” și care se traduce în românește prin “de urgență”. Semnificația acestui termen este însă diferită de a celor menționați anterior astfel:

URGÉNTĂ 1. Însușirea, caracterul a ceea ce este urgent; situație care necesită o rezolvare urgentă; necesitate de a rezolva imediat o problemă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig.1: Exemplu de neconformitate: ”urgenta” vs „siguranta” sau SR EN 1838 din 2014 vs SR EN 1838 din 2003 si SR EN 60598-2-22

 

Această neconcordanță o regăsim și în standardul SR EN 60598-2-22, la traducerea expresiei „Luminaires for emergency lighting”, prin „Corpuri de iluminat pentru iluminatul de siguranță” . Cu toate acestea în Standardul SR EN 1838 din 2014, același termen de „Emergency lighting”  a fost preluat prin ”Iluminatul de urgență” cu toate că în versiunea din 2003 a fost tradus prin „siguranță” (Fig. 1).  Așa cum se poate observa în cele două standarde, există (doar) un singur termen în limba engleză, respectiv „emergency”, tradus în românește diferit în cele două standarde (în SR EN 60598-2-22 prin „siguranță”). Din punct de vedere al aplicației însă, conform explicației din dicționarul explicativ, înțelesul ar putea fi însă diferit:

• Iluminatul de siguranță: iluminatul unei situații fără pericol sau lipsită de primejdie (o situație rezolvată sau de supraveghere).

• Iluminatul de urgență: iluminatul unei situații care necesită rezolvare de urgență (situație în curs de rezolvare).

Un alt exemplu legat de utilizarea corectă a termenilor îl găsim în „Normativul de securitate la incendiu a parcajelor subterane”, indicativ NP 127:2009 (la Art. 139) unde termenul de corp sau aparat de iluminat este substituit prin „punct luminos” astfel:

(2) Iluminatul de siguranță al căilor de evacuare a utilizatorilor va fi constituit din puncte luminoase…

(3) Punctele luminoase dispuse…

(4) Fiecare punct luminos trebuie să…

În absența definiției termenului, asimilarea acestuia prin aparat/corp de iluminat ar trebui să fie incorectă, având în vedere semnificația diferită din vocabularul de specialitate (fotometrie, luminotehnică cu asimilare subiectivă: suprafață vs punct).

În continuare, în același Normativ, prezentarea caracteristicilor relevă neconcordanțe în armonizarea cu Standardele și Normativele care reglementează iluminatul de urgență astfel:

(4) Fiecare punct luminos trebuie să aibă un flux luminos de minimum 45 lumeni pe o perioadă de 60 de minute.

(5) Punctele luminoase dispuse la partea inferioară pot fi încastrate în pardoseală, cu condiția respectării rezistenței mecanice necesare, sau pot fi amplasate în apropierea pardoselii.

(6) Punctele luminoase dispuse la partea inferioară care nu se încastrează în pardoseală se dispun la cel mult 0,50 m deasupra pardoselii.

Ca urmare, reglementarea aplicabilă la punctul (4) legată de nivelul iluminării (lux) este surpasată de valoarea minimă a fluxului luminos. În altă ordine de idei, se poate crea confuzia dintre corp și indicator (Fig. 2).

Implementarea „ad literam” presupune ca utilizatorul/ beneficiarul să aleagă între achiziționarea de corpuri de iluminat „de siguranță”, obișnuite/standard menite continuării lucrului, intervenției (Normativ I7) sau să-l construiască din puncte luminoase dispuse la partea inferioară sau superioară (Normativ NP 127).

Dacă aceste puncte sunt asimilate cu corpuri/aparate, atunci se poate presupune existența unui asemenea tip de corp/aparat și care trebuie să răspundă următoarelor probleme (de altfel deosebite):

• Care este raportul de flux luminos între cele două nivele pentru a îndeplini cerințele de iluminare și uniformitate impuse de alte norme și/sau standarde?

• Ce fel de distribuție luminoasă?

• Ce grad de protecție (special) se impune nivelului inferior: protecție la șoc mecanic (ce nivel?), grad etanșeitate IP (în caz de inundație?), temperatura de culoare (grad de vizibilitate special?).

Lipsa de armonizare o regăsim între Normativul NP 061 și SR EN 1838 legat și de caracteristicile nivelului de iluminare. Valorilor acestor nivele sunt exprimate în mod diferit atât ca unitate de măsură dar și ca valoare echivalentă astfel:

SR EN 1838, exprimă nivelul minim de iluminare în lux în timp ce în Normativul NP 061 îl exprimă în procente din nivelul „normat” al iluminării ce ar putea rezulta într-un nivel de iluminare mult mai mare.

De asemenea, în NORMATIVUL de securitate la incendiu al parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127:2009 este menționat:

Art. 44. – Corpurile de iluminat de siguranță se montează atât la partea superioară, cât și la partea inferioară a spațiilor de circulație, după caz, în pardoseală.

 

 

 

 

 

 

 

 

Fig. 2: Exemplu de aplicare a normelor de iluminat de urgenta: corp de iluminat vs indicator de urgenta ( sau NP 127 vs NP061

 

Art. 45. – În spațiile utilitare aferente parcajului subteran, iluminatul de siguranță se realizează conform pre- vederilor reglementărilor tehnice de specialitate aplicabile.

Fără a se menționa care sunt reglementările tehnice aplicabile. De asemenea, nu sunt menționate prezența indicatoarelor de urgență și nici obligativitatea conformității exprese cu SR EN 1838.

Din nefericire, lista neconformităților sau ambiguităților nu se oprește aici. Legat de neconcordanțe de traducere, este de remarcat că în SR EN 60598-2-22 preluarea termenului de „requirements”, prin termenul „condiții” nu are aceeași semnificație. În Dicționarul Explicativ găsim următoarea explicație:

CONDITIE 1. v. situație. 2. v. clauză. 3. v. factor. 4. poziție, situație, stare, (înv. și pop.) obraz. 5. rang, stare, teapă, treaptă, (pop.) mână, seamă. (Sunt de aceeași ~.)

Un termen adecvat pentru o impunere de caracteristici în acest caz poate fi termenul de “cerință” respectiv:

CERINTA 1. exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, trebuință, (înv.) nevoință, nevoire, comandament. (~ele epocii noastre.) 2. cerere, deziderat, dorință, exigență, (înv.) postulat. 3. necesitate, nevoie, solicitare, trebuință (ține seama de ~ele pieței).

O analiză succintă a utilizării celor doi termeni indică diferența dintre o stare de fapt, adică „o situație” și o obligație sau necesitate, respectiv „o cerință”.

În Standardul SR EN 60598-2-22, la paragraful 22.7.1 se menționează: „Pentru semnele de securitate/siguranță ce- rințele de distribuție fotometrica de la 22.7.1 nu se aplică”. Prin urmare, implicarea standardului SR EN 1838 este exclusă, deoarece acesta se aplică doar semnelor „de urgență” (emergency) dar nu și „de securitate” (safety). De asemenea, semnele de urgență cu sursă internă de lumină, în conformitate tot cu EN 60598-2-22, ar trebui să posede un indice de redare a culorilor CRI>40 chiar dacă semnul posedă culori ale căror coordonate sunt menționate în EN 1838 și ISO 3864 (Tabel 2 de mai jos). Sau altfel explicat să se obțină un indice de redare a culorilor mai mare de 40 cu o compoziție spectrală impusă (vezi coordonatele de cu- loare pentru lumină albă și verde). Bineînțeles că neconcordanța este rezultatul lipsei de claritate în delimitarea funcțiunilor, prin utilizarea termenilor de „iluminat de urgență” și „semnalizare de urgență”.

Fig 3: Indicator de urgență cu sursă proprie de lumină, unde este prezentă numai culoarea verde

 

 

Fig 4: Caracteristicile de luminanță menționate în SR EN 1838 și ISO 3864

 

În România, majoritatea semnelor/indicatoarelor de urgență nu îndeplinesc caracteristicile impuse de Standardele SR EN 1838 și ISO3864 în ceea ce privește caracteristicile fotometrice. În general, aceste semne/indicatoare sunt alese după criterii strict legate de preț, fără o considerație serioasă a funcției ce trebuie îndeplinită. Un exemplu este cel legat de prezența culorilor și a simbolurilor de multe ori departe de caracteristicile impuse (Fig 3).

În figura 4 sunt ilustrate principalele caracteristici impuse de aceste standarde: nivelul minim de luminanță, contrastul culorilor, uniformitatea.

Din punct de vedere al culorilor permise, culoarea verde impusă de aceste standarde/norme are următoarele coordonate:

 

Aceste coordonate plaseazæ culoare verde în coordonate x,y, astfel:

 

Foarte mulți producători de indicatoare de ieșire utilizează vopseaua RAL6032 ca suprafață de filtrare optică. Coordonatele de culoare însă, măsurate prin reflexie de la o sursă fluorescentă sunt, x=0.2684 și y=0.44194, care pla- sează această culoare la marginea zonei admise. Când însă vopseaua îndeplinește funcția de filtru optic, coordonatele de culoare sunt diferite în funcție de sursa de lumină (albă) utilizată. În acest caz este foarte posibil ca „acest verde” să nu se încadreze în valorile impuse de standard în termeni de coordonate de culoare.

 

La fel și culoarea albă, ale cărei coordonate sunt plasate de-a lungul locului Planckian astfel:

 

Alte tipuri de indicatoare de urgență  întalnite sunt prezentate în continuare:

Fig 7: Indicator de urgență  care nu îndeplinește condițiile impuse de
SR EN 1838 și ISO 3864 dar îndeplinește condițiile  de aparat de iluminat de urgență

 

Fig 8: Indicator de urgență care îndeplinește condițiile  impuse de
SR EN 1838 și ISO 3864 utilizând tehnologia „dot matrix”

 

Analiza standardelor și normelor nu se termină însă aici. Din nefericire, lipsa de armonizare, inconsecvența terminologiei etc. au avut drept rezultat interpretări diferite, unde a primat costul și mai puțin îndeplinirea corectă funcțiunii. Ca o concluzie se impune deci o acțiune de corectare a acestei stări și alinierea normelor și standardelor nu numai cu normele și standardele Europene dar și cu ultimele realizări tehnologice în domeniul iluminatului.

Share