Cine controlează evoluția LED-urilor: comerțul sau ingineria iluminatului?

 autor : S. Matei, Prof. Dr. Eng, Laboratorul de Fotometrie și Compatibilitate Electromagnetică

Preambul: Inițial titlul acestui articol a fost: „Industria de iluminat în derivă? Romania încotro?” Remarca Prof. Gălățanu de la Universitatea Tehnică Iași precum că “titlul este prea evident” m-a făcut să reconsider câteva idei. Așa cum remarca Prof. Gălățanu, un astfel de titlu “merge” când totul este în regulă și navigăm cu vânt din pupa, iar cineva sesizează că de fapt suntem în derivă. În situația noastră, este evident că „revoluția LED” ne-a depășit capacitatea de reacție, și deci ar trebui un titlu
mai constructiv: „Cine controlează progresul LED-urilor: comerțul sau ingineria iluminatului?”

Industria de iluminat în derivă?
Adoptarea largă a sistemelor de iluminat cu LED-uri și a sistemelor de iluminat conectate (numite și sisteme inteligente) a modificat fundamental compoziția pieței globale de iluminat. În fața unei astfel de transformări, este esențial ca societățile să-și regândească strategiile și să evalueze locul în care pot concura efectiv pentru a câștiga în viitor.
În Europa (dar și în America de Nord), mulți producători așa zis „tradiționali” de corpuri de iluminat par a fi în dificultate. Aceștia se confruntă cu creșterea costurilor precum și reducerea prețurilor de vânzare, având drept consecință marje de profit reduse. Știrile la care am fost martori în ultimul timp, precum: „A vinde acțiuni la B”, „C inițiază vânzarea afacerii de iluminat”, „D anunță declinul veniturilor pentru al 3-lea trimestru”, motivează pe bună dreptate întrebarea celor implicați în industria de iluminat:Ce se întâmplă?

Deja circulă mai multe teorii – unele mai plauzibile decât altele, cert este însă că tehnologia LED a fost un catalizator imens al transformării industriei de iluminat, unde au supraviețuit doar cei care au adoptat ultimele inovații. Se poate spune deci că totul se rezumă la a atrage/ desemna oamenii potriviți și a lua decizii corecte la momentul potrivit.
Un exemplu al ineficienței în luarea deciziilor dar și al incapacității de a se ajusta pe piața mondială este modul în care „Nokia” a pierdut cota de piață.
În piața de iluminat, cei care au investit semnificativ în cercetare și dezvoltare, dar și în personal, au reușit să se evidențieze. Complementar, unii producători se străduiesc să-și mărească valoarea adăugată, oferind servicii dincolo de activitățile lor principale, cu soluții din domeniul internetului, cum ar fi sistemele de iluminat conectate, supravegherea și controlul ocupațional, gestionarea informațiilor etc. Într-adevăr, aceste „sisteme inteligente” dau posibilitatea extinderii funcționalității LED-urilor prin versatilitate, privind variația intensității și culorii, optimi zarea consumului de energie și, complementar, dinami zează solicitarea de servicii de proiectare și consultanță. Va exista astfel, pentru clienții „profesioniști” opțiunea de a renunța la administrarea acestor sisteme în favoarea unei terțe părți, similar cu ofertele „software-as-a-service”.
Bineînțeles că aceste servicii sunt relativ valoroase, însă creșterea acestora este prea lentă pentru a compensa scăderea veniturilor din activitatea de bază. De remarcat de asemenea că piața globală de iluminat, care are o valoare de peste 112 miliarde dolari, se află într-o transformare rapidă, unde regulile jocului se schimbă continuu pentru jucătorii din întreaga industrie, ca urmare a schimbărilor tehnologice.

România încotro?
În România, piața sistemelor de iluminat cu LED se dezvoltă “normal”, cu o evoluție modestă dar constantă de la un an la altul. Această evoluție este susținută mai mult de creșterea numărului de proiecte de iluminat stradal, în detrimentul proiectelor de iluminat industrial și numărul neînsemnat al celor de iluminat al instituțiilor publice și private (clădiri de birouri, săli de sport etc).
Popularitatea însă din ce în ce mai mare a LED-urilor ar putea să dea un impuls unei schimbări semnificative. Din nefericire, globalizarea și implementarea economiei circulare nu creează un mediu cu șanse egale pentru producătorii români. Pe lângă obligațiile europene privind răspunderea producătorilor, competiția neloială și situațiile de eludare a legii, producătorii români nu sunt încurajați de o politică economică care are în vedere programe de stimulare a proiectelor în acest domeniu. Mai nou, beneficiarii licitațiilor au început să solicite tot mai frecvent certificare ENEC pentru produse, aparent ca o garanție a menținerii calității și performanței de-a lungul desfășurării procesului.
Invocarea acestei certificări este utilizată mai degrabă ca un argument pentru excluderea anumitor producători din prima etapa a licitării proiectelor. Asta pentru că obținerea unei asemenea acreditării pentru un laborator sau autoritate din România este costisitor și de multe ori nejustificat în raport cu valoarea pieței locale. Pentru mediul de afaceri din România, efectul este drastic și conduce la excluderea posibilității participării în competiție cu firmele cu posibilități financiare deosebite sau cu acreditare ENEC a produselor. Chiar mai mult, posibilitatea de pătrundere pe piața Europeană cu produse Românești presupune respectarea unei serii de standarde, atestate de firme de certificare și verificare. Aceste sunt acreditate, la rândul lor, de un organism local de acreditare, care are ca obiectiv nu numai profitul dar și contribuția la funcționarea eficientă a economiei și dispun de mecanismele necesare pentru a îndeplini aceste exigențe. Aceste firme de certificare, verificate și/sau acreditare s-au dezvoltat de-a lungul timpului, ca personalități juridice care furnizează și mediază infrastructura și competența metrologică necesară economiei, cercetării și administrației prin prezența unor instituții publice în domeniu. În cazul României, participarea la această infrastructură este mai degrabă un premiu de bună purtare de la European Accreditation.
Posibilitatea desființării unor asemenea organisme locale este reală, ceea ce ar atrage suveranitatea organismelor de control UE asupra verificării produselor noastre. Astfel, orice apreciere negativă a acestora fiind în avantajul produselor similare europene de pe piața externă (vezi cazul Ungariei !).

Bineînțeles că perspectivele iluminatului în Romania pot fi îmbunătățite prin sprijin legislativ dar și prin extinderea educării consumatorilor. De asemenea și proiectanții pot avea un rol important în domeniu, dacă vor specifica încă de la început ca proiectele să fie prevăzute cu sisteme de iluminat cu LED-uri. Desigur, alegerea tehnologiei LED la iluminat pentru proiecte de mai mare anvergură este încă limitată de valoarea inițială de achiziție. Însă ar trebui să se pună în balanță faptul că piața de iluminat convențional este în declin, în favoarea noilor tehnologii împreună cu dezvoltarea serviciilor de iluminat. Este de remarcat și faptul că producția de surse de iluminat cu LED s-a transformat în esență într-o operațiune de asamblare de părți componente, care implică pe lângă semicon ductori, multe alte alte componente, unde scala de fabricație nu mai este critică.

Comerț sau inginerie?
Pentru România valoarea inițială a investiției în sisteme de iluminat cu LED este încă una mare, de aceea, în ciuda oportunității, nu există bugetele necesare. Chiar dacă amortizarea investiției este justificată prin economiile de energie electrică și durata de viață, adoptarea implementării se face totuși într-un ritm redus. În consecință și apetitul pentru investiții în producția sau dezvoltarea tehnologiilor de iluminat continuă să se erodeze. În plus, mediul de afaceri din România nu este unul tocmai ”prietenos” în contextul schimbărilor legislative dar și din punct de vedere al culturii și tradiției de afaceri, ceea ce nu ajută în realizarea unor strategii pe termen lung.
Unii observatori independenți sunt de părere că problema gravă a managerilor firmelor românești este lipsa unui comportament constant și predictibil. În general, con ducerea companiilor naționale are tendința de a folosi un management intuitiv, inspirațional, concentrat pe experiență și specificități sociale. În contrast, managerii multinaționalelor manifestă rigurozitate, utilizând instrumente de management științific, precum și un mod adecvat de evaluare a performanței. Astfel că, în timp ce aceștia se orientează spre consolidarea și dezvoltarea performanței pe termen lung, managerii din companiile naționale se con centrează pe prezent și rezolvarea de probleme urgente (pompieristic).
Această abordare din nefericire se transferă și la nivelul mediului și politicii organizaționale. Lipsa procedurilor interne sau, dimpotrivă, prea multe proceduri care
întârzie proiectele, sunt motive pentru care angajații părăsesc firmele. Pe lângă asta, este de menționat de asemenea și lipsa perspectivei de dezvoltare și/sau
promovare, în special în rândul tineretului. Angajații determinați să facă performanță profesională se simt adesea îngrădiți de politicile organizaționale ale firmei și
de un orizont limitat de dezvoltare. Există conceptul că persoana care ocupa funcții de conducere trebuie să fie atotștiutor, un model de integritate și să exceleze în orga
ni zare, sfârșind prin a se comportă ca atare chiar dacă nu are atu-uri. În contrast managerii din companiile multinaționale proiectează un model de conducere cu viziune, strategie și leadership.

Evident, se naște întrebarea: (dacă) este de făcut ceva?

Probabil că, prioritar, ar trebui ca „managerii noștri” să-și găsească repere, modele manageriale valide și să folosească într-un mod coerent instrumentele manageriale: obiective, delegare, motivare etc. Cu alte cuvinte, să treacă de la un management „după ureche” către unul științific, predictibil.

 

Centrul de Iluminat cu Semiconductori al Electromagnetica

Deoarece performanța în sine nu este singura măsură, care să determine eventual acceptarea pe scară largă a LED-urilor pe piața de iluminat, Centrul de Iluminat cu Semiconductori utilizează o bază tehnică, tehnologică și de cunoaștere pentru a contribui la creșterea rapidă a valorii iluminatului cu LED. Centrul vizează analiza tuturor aspectelor legate de solid-state lighting, începând cu faza dezvoltării și terminând cu aplicarea practică în scopul obținerii beneficiilor comerciale maxime. Proiectele de cercetare și management pentru iluminatul cu LED, dezvoltate aici, au ca principal obiectiv întărirea capacității de inovare a Companiei Electromagnetica și, deci, creșterea competitivității produselor oferite pieței de iluminat cu LED.
Centrul de Iluminat cu Semiconductori  este rezultatul multor ani de experiență și expertiză în domeniul tehnologiei iluminatului cu LED. Pe lângă motivația co mercială, acesta reunește cunoștințe și discipline variate, în vederea examinării obiective a tuturor aspectelor iluminării cu Solid-State LED, începând cu faza de proiec tare și terminând cu faza aplicării. De-a lungul anilor s-a reușit extinderea ariei de expertiză în zone noi, inclusiv a economiei de energie, reușind să țină pasul cu ultimele infor mații și nivel de expertiză, având ca finalitate producerea de aparate de iluminat eficiente energetic. În urma acestei experiențe Electromagnetica SA a construit un laborator fotometric cu un personal specializat în testarea pro duselor SS LED.
www.electromagnetica.ro

Share