Hermi prezintă: Întreținerea instalațiilor de paratrăsnet

 

Controalele periodice ale instalațiilor de paratrăsnet reprezintă baza întreținerii instalațiilor de protecție împotriva trăsnetelor. În funcție de felul paratrăsnetelor implementate, controlul instalațiilor de paratrăsnet se face periodic, la fiecare doi ani pentru sistemele cu un nivel de protecție I și II și la fiecare patru ani pentru sistemele cu nivel de protecție III și IV.

 

Controlul, ca parte a asigurării unei funcționări în condiții de siguranță a sistemului de protecție împotriva trăsnetelor, cuprinde inspecția vizuală, testarea și măsurarea sistemului implementat, inclusiv acele părți ale instalațiilor electrice care sunt inextricabil legate de acest sistem.

 

Starea de fapt a sistemelor de protecție împotriva trăsnetelor în Slovenia arată din păcate o întreținere necorespunzătoare și neadecvată a instalațiilor electrice. Să luăm ca exemplu cel mai frecvent mod de executare a împământării. Principalul material pentru împământare a fost cândva, este din păcate și în zilele noastre, banda de oțel galvanizat FeZn de 25x4mm. În conformitate cu reglementările din vechea normă tehnică, toate îmbinările ar fi trebuit să fie protejate cu un strat bituminos, la fel și trecerile, respectiv conductoarele de împământare. Figurile 2 și 3 prezintă starea împământării cu bandă.

 

Figura 1: Împământare

 

Figura 2: Starea benzii galvanizate FeZn de împământare de 25×4 după câțiva ani

 

 

Figura 3: Conexiunea benzii de împământare după câțiva ani

 

Împământarea prin benzi galvanizate este expusă condițiilor agresive la sol și coroziunii accelerate a benzilor. O contribuție mare are și lupta constantă pentru reducerea costurilor, ceea ce înseamnă în mod normal o reducere a calității. Astfel întâlnim instalații noi de împământare efectuate cu benzi de FeZn de 25×4 mm, unde protecția cu Zn lipseşte deja la instalare (Fig.4).

 

Figura 4: Bandă nouă de FeZn unde stratul de Zn deja lipsește

 

 

Această impămantare se degradează cu siguranță în câțiva ani. În conformitate cu cerințele ghidului tehnic TSG-N-003: 2013 și strandardul EN 62305-3, nu este adecvată utilizarea benzii galvanizate în pământ și la trecerea din beton în pământ. În astfel de cazuri se folosește oțel inoxidabil. De-a lungul anilor s-a dovedit că împământarea executată cu benzi zincate se degradează rapid. Degradarea împământării este și mai rapidă în măsura în care nu s-a efectuat protecția îmbinărilor și trecerilor cu un strat bituminos. Astfel benzile la trecerea din beton în pământ și la trecerea din pământ sunt de obicei distruse de coroziune. Rezultatul reducerii costurilor de construcție prin utilizarea instalației de împământare ieftine și neadecvate este de obicei unul dificil și costisitor, fiind nevoie de refacerea sistemului de împământare, renovare împrejurul facilității, re-asfaltare …
Conductoarele de captare și scurgere sunt legătura dintre sistemul de coborâre și împământare și sunt concepute pentru a conduce un fulger de la sistemul de coborâre la sistemul de împământare. Adeseori întâlnim conductoare de captare și scurgere realizate în tencuială. Reglementările tehnice privind paratrăsnetele prevăd ca, în măsura în care conductoarele sunt instalate sub tencuiala, toate îmbinările trebuie să fie accesibile și demontabile. Astfel întâlnim adesea instalații de paratrăsnet unde nu există îmbinări de măsurare. Cum se măsoară în mod corespunzător o astfel de instalație de paratrăsnet? Dacă obiectul este înalt, îmbinările “de măsurare” se află sub acoperiș, astfel executarea măsurării poate fi imposibilă. Sistemul de coborâre este parte importantă a sistemului de protecție la trăsnet. Sistemul de coborâre este sistemul de conducte instalate în zone ale clădirii predispuse la lovituri directe de trăsnet. Fiecare conductă de captare acoperă o zonă determinată de protecție la trăsnet.

Numărul și poziția conductoarelor de captare depinde în mare măsură de forma obiectului, respectiv de forma acoperișului clădirii. La planificarea sistemului de captare trebuie, de asemenea, să se ia în considerare hornurile, antenele, orice aparate electrice și alte piese expuse de pe acoperiș. Sistemul de captare este adecvat când zona sa de protecție la trăsnet acoperă întreaga facilitate. Pentru a examina gradul de adecvare al sistemului de captare este esențială inspecția vizuală, în caz contrar, gradul de adecvare al împământării se poate determina prin măsurarea rezistențelor de dispariție corespunzătoare. La calcularea sistemului de captare trebuie, de asemenea, luate în considerare piesele expuse pe acoperiș. Se poate întâmpla să fie instalate pe acoperiș, de exemplu, fantele de ventilație noi, hornuri, antene și se uită instalația de paratrăsnet sau se uită de ea la construirea unui nou sistem de captare a trăsnetului. Toate aceste componente au un impact asupra instalației de paratrăsnet.

Instalația de paratrăsnet trebuie astfel modernizată încât zona de protecție să acopere și zona modernizată. Acest lucru poate fi realizat doar prin inspecție vizuală, prin măsurarea rezistențelor de dispariție nu. Când sistemul de captare este lovit de fulger, prin el trece un flux de curent electric mare de până la 200kA. În cazul unui acoperiș de tablă acest flux de curent apare de fapt într-un anumit punct. Datorită densității extrem de ridicate de curent, în acel loc placa începe să se topească, ceea ce înseamnă formarea unei găuri în placă. Astfel placa topită poate cădea pe materialul inflamabil (lemn, hârtie, …) și provoca un incendiu. De aceea prin standardul EN 62305-3 este hotărât o anumită grosime minimă a materialului care poate fi utilizat ca parte a sistemului de captare.

 

 

Figura 5: Zona de protecție la trăsnet determinată prin metoda sferei fictive cu ajutorul programului SHIELD

 

Când grosimea componentelor naturale nu îndeplinește cerințele, este necesar să se instaleze o protecție adecvată împotriva loviturilor directe de trăsnet. Astfel, o tablă groasă de 0,5 mm se poate folosi ca sistem de captare, în măsura în care se permite perforarea tablei în punctul de impact, iar sub tablă nu există materiale inflamabile. În caz contrar, un astfel de acoperiș are nevoie de protecție suplimentară. La controlul sistemelor de captare se pot întâlni situații ca, de exemplu, când la renovarea acoperișului se realizează legarea drenajului apei de acoperiș, se uită însă de horn …

 

Figura 6: Starea instalației de captare după renovarea acoperișului

Share