Interviu cu dl. Liviu Mateescu, președinte ARTS

Reporter: Sunteți la al treilea mandat de președinte al ARTS. În prezent, ARTS reprezintă industria de Securitate din România, este o asociație profesională de interes public, una din puținele structuri de la noi de acest fel. Apreciem industria de securitate de la noi pentru că: există o asociație puternică (ARTS) ce face cursuri de perfecționare și specializare profesională, propune reglementări, există o expoziție ce se desfășoară la fiecare 2 ani, aveți un set de manifestări anuale (Conferința Națională, seminarii). ARTS scoate și o revistă (ALARMA) și are un website: www.arts.org.ro cu toate informațiile necesare celor interesați. ARTS este membru al EURALARM, unde în utimii 10 ani ați fost reprezentantul asociației. Cum ați reușit toate aceste lucruri, să fiți practic o asociație model?
Liviu Mateescu: ARTS a fost fondată în 2003 și a parcurs diferite etape evolutive în cei peste 16 ani. S-a născut dintr-o necesitate a pieței, din nevoia de dialog și schimb de experiență cu autoritățile și cu ceilalți parteneri din domeniile conexe, a fost condusă cu entuziasm și profesionalism și a încercat să vină cât mai aproape de membrii săi. ARTS nu a deviat de la menirea sa de a fi o asociație în slujba profesioniștilor domeniului, a societății, a omului și probabil că aceste lucruri i-au adus recunoaștere și prețuire. De aproape 15 ani pregătim specialiști pentru domeniile tehnicii de Securitate, avem un centru de expertiză tehnică oferit tuturor celor interesați, contribuim la dezvoltarea și cunoașterea standardelor tehnice, colaborăm cu autorități, instituții de învățământ superior, cu alte asociații din domenii conexe și avem o excelentă activitate pe plan internațional atât în Euralarm cât și în parteneriate bilaterale. Evident, susținem și promovăm târgul internațional de Securitate RSF, care este cel mai mare și important eveniment de marketing din zona noastră și cel puțin două conferințe anuale, tradiționale, Conferința Națională și Conferința cu tema Analiza de risc la Securitate. Nu vreau să omitem numeroasele campanii de promovare și susținere a mijloacelor de prevenire a incendiilor și furturilor din locuințe, derulate împreună cu partenerii nostri instituționali. După cum spuneați, avem revista proprie, ALARMA și un website foarte bine structurat și documentat.
Mai nou, alături de partenerii nostri CNR-CME, Asociația de transport inteligent ITS, precum și ITS Event management, am fondat Smart Cities of Romania Cluster care sperăm să aducă o contribuție și un suport real în dezvoltarea la înalt nivel calitativ a orașelor românești.
Cum s-au realizat și se realizeaza toate acestea? Cu mult efort, dedicație, responsabilitate și devotament atât din partea celor aleși, și mă refer aici la membrii Consiliului Director, cât și la executivul asociației care își
desfășoară în permanență activitatea în baza hotărârilor luate.
Munca voluntară în folosul comun este de multe ori ignorată sau foarte puțin apreciată dar fără devotamentul acelora care de 16 ani au făcut și fac acest lucru, nu s-ar fi realizat lucrurile pe care le vedem astăzi.

R.: Care ar fi problemele curente ale industrie de securitate de la noi dar și din Europa, pentru că România se integrează totuși evoluției din statele UE?
L. M.: Principalele preocupări ale industriei de securitate electronică la nivel european ar fi: un proces mai rapid și mai flexibil al standardizării, armonizarea standardizării produselor și serviciilor tehnice aferente în SEE, o abordare de tip “single point” privind testarea, auditul și certificarea. O altă preocupare majoră este utilizarea oportunităților deschise de procesul digitalizării și mă refer aici la IoT, Cybersecurity, BIM (Building information modeling) și, evident, IA (Inteligența artificială). O altă preocupare prioritară este legată de cercetare și dezvoltare pentru recuperarea decalajelor existente în special în zona digitalizării dar și cea legată de creșterea calității și performanțelor soluțiilor de Securitate prin instruirea și calificarea personalului care activează în acest domeniu de avangardă. Mare parte din acestea sunt specifice și pieței românești de Securitate.

R.: Ni s-a cerut recent să blurăm figurile umane din fotografiile de la un eveniment de firmă. Suntem printre primele publicații care am arătat acum mai bine de un an, că GDPR se extinde și la suprave gherea video, fiind interzisă stocarea imaginilor cu figuri umane. Nu credeți totuși că este o prevedere excesivă?
L. M.: Blurarea figurilor umane în înregistrările video este o cerință GDPR, dar aceasta facilitate este setabilă software în sistemul de video management. Atunci când sunt cerute informații legate de Securitate, blurarea poate fi dezactivată și poți avea acces la imaginile originale.
GDPR, cu toate prevederile ei, este o lege europeană pe care toate statele membre au acceptat-o după o perioadă de acomodare de mai bine de 3 ani, așadar nu vă pot spune dacă este sau nu o măsură excesivă, din moment ce toată lumea a agreat-o.

R.: EN 5013x este seria de reglementări care guvernează domeniul securității și este în continuă schimbare în ultima vreme. Ce modificări și ce noi standarde sunt așteptate pentru anul acesta și anul viitor?
L. M.: Sunt așteptate standarde pentru servicii la distanță (remote services), standarde de interoperabilitate pentru sisteme în clădiri, standarde pentru piața rezidențială, în special pentru sisteme combinate de Securitate și “smart home” și, nu în ultimul rând, dezvoltarea și îmbună tățirea standardelor de calitate pentru serviciile tehnice, de exemplu EN16673 – planificare, proiectare, instalare, punere în funcțiune, service și mentenanță.

R.: Ați vorbit în mai multe rânduri despre directiva europeană pentru servicii. Ce ne puteți spune în prezent despre acest subiect, Directiva 2006/123/CE ?
L. M.: Pe scurt, Directiva Europeană a Serviciilor ar trebui să permită libera circulație a Serviciilor pe întreg cuprinsul SEE. Serviciile tehnice de Securitate ar trebui să intre în această categorie și, în acest mod, inginerii și tehnicienii din România și de pretutindeni din SEE să poată lucra în orice țară membră. Numai că, cel puțin în domeniul nostru, nu toate țările consideră serviciile tehnice de Securitate ca făcând parte din Directivă. De exemplu, în România, dacă cetățeni din SEE ar dori să activeze în domeniul securității, ei trebuie să se supună legilor și cerințelor specifice României. La fel, firmele înregistrate în alte țări pot desfășura activități în acest domeniu, dacă pot dovedi că sunt licențiate în țara lor de origine. Dacă în țara de origine activitatea nu este reglementată, firmele trebuie să se licențieze după legislația din România.
Aici avem probleme legate de recunoașterea pregătirii profesionale în țările membre din SEE, de nivelul de reglementare din fiecare stat membru și de implicarea altor actori cum ar fi societățile de asigurări sau organismele de certificare.

R.: Ați vorbit la un moment dat despre standardele ISO din seria 37120, privind calitatea vieții în orașe. Se remarcă din punct de vedere al securității o îmbunătățire în această direcție în orașele României? Sunt ele mai sigure și ce se poate face ca măsuri imediate în acest sens, și ale autorităților și ale catățenilor?
L. M.: “Smart Cities of Romania Cluster”, de care vă vorbeam mai devreme, își propune acest deziderat; să contribuie la creșterea calității vieții în orașe în toate aspectele ei, inclusiv al siguranței și securității omului și a proprietății. Da, s-au făcut ceva pași, dar încă prea puțini față de ce ne dorim. Dezvoltarea durabilă și inteligentă a orașelor înseamnă nu numai investiții în tehnologii ci și în educația cetățenilor și în special a tinerei generații dar și în formarea managerilor și administratorilor de comunități dacă dorim ca acestea să devină cândva smart.

Share