Pentru comenzi va rugam sa completati formularul on-line:
www.artecno.ro/manual
Livrare imediata din stoc.
Pentru informatii suplimentare:
tel./fax: 021.2524840, 021.2527428.
CUPRINS VOLUM INSTALATII DE VENTILARE EDITIA II
V. INSTALATII DE VENTILARE SI CLIMATIZARE
1. PROBLEME GENERALE
1.1. Conținutul și istoricul instalațiilor de ventilare și climatizare
1.2. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrărilor publice pentru instalațiile de ventilare și climatizare
1.2.1. Modul de atribuire a contractelor de concesiune a lucrărilor publice pentru instalațiile de ventilare și climatizare
1.2.2. Reguli de elaborare a documentației de atribuire
1.2.3. Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice
1.3. Fazele de elaborare a documentației tehnico-economice pentru instalațiile de ventilare și climatizare
1.3.1. Conținutul-cadru al studiului de prefezabilitate
1.3.2. Conținutul-cadru al studiului de fezabilitate
1.3.3. Conținutul-cadru al documentației de avizare a lucrărilor de intervenții
1.3.4. Proiectul tehnic
1.3.5. Detalii de execuție
1.3.6. Cartea construcției
1.4. Autorizarea executării lucrărilor de cnstrucții
1.4.1. Autorizarea executării lucrărilor de construcții
1.4.2. Lucrări de instalații aferente construcțiilor care se exceptează de la autorizare
1.4.3. Documentele necesare emiterii autorizației de construire/desființare
1.4.4. Documentația tehnică (D.T.)
1.4.5. Avize și acorduri ale furnizorilor/administratorilor de utilități urbane
1.4.6. Avize și acorduri ale autorităților centrale/serviciilor deconcentrate
1.4.7. Competențe de elaborare a documentațiilor tehnice
1.5. Cerințe esențiale pentru instalațiile de ventilare și climatizare
1.5.1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții
1.5.2. Cerințe esențiale
1.6. Reglementări tehnice specifice pentru instalațiile de ventilare și climatizare6
1.7. Clasificarea instalațiilor de ventilare și climatizare
1.8. Semne convenționale și denumiri folosite în instalațiile de ventilare și climatizare
2. BAZE CLIMATICE SI FIZIOLOGICE
2.1 Aerul atmosferic
2.1.1. Aerul curat, uscat
2.1.2. Impuritățile din aerul atmosferic
2.1.2.1 Gaze și vapori
2.1.2.2 Praf
2.1.2.3 Nuclee de condensare
2.1.2.4 Agenți patogeni
2.1.3. Poluarea sonoră
2.1.4. Electricitatea atmosferică
2.1.5. Radiații radioactive
2.2. Factorii meteorologici
2.2.1. Temperatura aerului exterior
2.2.2. Umiditatea aerului exterior
2.2.3. Radiația solară
2.2.4. Densitatea și presiunea aerului exterior
2.2.5. Vântul
2.3. Echilibrul fiziologic al omului în ambianțe artificiale
2.3.1. Metabolismul organismului uman
2.3.2. Schimbul termic al omului cu mediul ambiant
2.3.3. Condiții de confort termic, condiții de muncă
2.3.3.1 Temperatura aerului interior
2.3.3.2 Temperatura medie de radiație
2.3.3.3 Umiditatea aerului
2.3.3.4 Viteza de mișcare a aerului interior
2.3.3.5 Imbrăcămintea
2.3.4. Condiții locale de confort
2.3.5. Influențe diverse
2.3.5.1 Conținutul de praf
2.3.5.2 Gaze, vapori, mirosuri
2.3.5.3 Mirosul ca factor al confortului termic
2.3.5.4 Radioactivitate
2.3.5.5 Zgomotul
2.3.5.6 Iluminatul
2.3.6. Criterii de apreciere a confortului
2.3.7. Criterii sanitar-igienice (Nou)
2.3.7.1. SBS – Sindromul clădirilor bolnave (Sick Building Syndrom)
2.3.7.2. TBS – Sindromul clădirilor etanșe (Tight Building Sysndrom)
2.4. Parametrii climatici de calcul
2.4.1. Parametrii climatici exteriori de calcul
2.4.1.1 Instalații de încălzire centrală.
2.4.1.1.1 – Temperatura aerului exterior iarna
2.4.1.1.2 – Viteza vântului iarna
2.4.1.2 Instalații de climatizare și ventilare mecanică sau naturală
2.4.1.2.1 – Perioada caldă a anului
2.4.1.2.1.1 Instalații de climatizare
2.4.1.2.1.2 Instalații de ventilare mecanică sau naturală
2.4.1.2.2. Perioada rece a anului
2.4.1.2.2.1 Instalații de climatizare
2.4.1.2.2.2 Instalații de ventilare mecanică sau naturală
2.4.2. Parametrii climatici de calcul ai aerului interior
2.4.2.1 Probleme generale
2.4.2.2 Parametrii de calcul pentru perioada caldă a anului
2.4.2.3. Parametrii de calcul pentru perioada rece a anului
3. AERUL UMED
3.1 Compoziția aerului umed
3.2 Legile gazelor perfecte aplicate la studiul aerului umed
3.3 Parametrii aerului umed
3.3.1 Relații de calcul
- Exemple de calcul
3.3.2. Tabele de valori
3.3.3. Diagrame psihrometrice
3.4. Transformări simple ale aerului umed
4. PROCEDEE DE TRATARE A AERULUI
4.1 Probleme generale
4.2. Tratarea aerului cu apă
4.2.1. Procese posibile de modificare a stării aerului în contact cu apa
4.2.2. Umidificarea izotermică
4.2.3. Umidificarea adiabatică
4.2.4. Procese politropice
4.3. Tratarea aerului cu abur
4.4. Tratarea aerului cu substanțe desicante
4.4.1. Tratarea aerului cu substanțe absorbante lichide
4.4.2. Tratarea aerului cu substanțe adsorbante
4.5 Sinteza posibilităților de tratare a aerului
4.6. Tratarea complexă a aerului de climatizare
4.6.1. Procese de tratare complexă a aerului iarna
4.6.1.1. Punctul de amestec M este situat deasupra curbei de saturație
4.6.1.1.1 Schema de ventilare „sus-jos“
- Exemplu de calcul
4.6.1.1.2. Schema de ventilare „jos-sus“
- Exemplu de calcul
4.6.1.2. Punctul de amestec M este situat sub curba de saturație
4.6.1.3. Folosirea umidificării izotermice
- Exemplu de calcul
4.6.2. Procese de tratare complexă a aerului vara
4.6.2.1. Realizarea procesului de răcire și uscare prin pulverizare de apă răcită
4.6.2.1.1. Schema de ventilare „sus-jos“
- Exemplu de calcul
4.6.2.1.2. Schema de ventilare „jos-sus“
4.6.2.2. Amplasarea bateriei de răcire înaintea camerei de pulverizare
4.6.2.3. Tratarea complexă cu procese de răcire și uscare în două trepte
4.6.3. Alte soluții
4.6.3.1. Sistemul de răcire a aerului folosind umidificarea adiabatică
4.6.3.2. Sistemul de tratare a aerului tip “Dessicant Cooling”
4.6.4. Procese de tratare complexă vara și iarna fără umidificarea aerului (Nou)
4.6.4.1. Tratarea complexă a aerului fără umidificare și fără recuperarea căldurii din aerul evacuat în exterior
4.6.4.1.1. Construirea procesului de tratare complexă a aerului iarna
4.6.4.1.2. Construirea procesului de tratare complexă a aerului vara
4.6.4.2. Tratarea complexă a aerului fără umidificare, cu recuperarea căldurii din aerul evacuat în exterior
5. SISTEME PENTRU CLADIRI CIVILE
5.1. Ventilare naturală
5.1.1. Ventilare naturală neorganizată
5.1.2. Ventilare naturală organizată
5.1.2.1 Factorii care asigură schimbul natural de aer
5.1.2.1.1 Presiunea termică
5.1.2.1.2. Presiunea vântului
5.1.2.1.3. Presiunea totală; presiunea convențională
5.1.2.2 Dispozitive de ventilare naturală
5.1.2.2.1 Ferestre (ochiuri mobile)
5.1.2.2.2. Coșuri de ventilare
5.2. Ventilare mecanică
5.2.1. Alcătuirea unei instalații de ventilare mecanică
5.2.2. Regimuri de funcționare
5.2.3. Sisteme de ventilare mecanică
5.3. Climatizarea
5.3.1. Probleme generale
5.3.2. Clasificarea instalațiilor de climatizare. Principii de funcționare
5.3.2.1 Clasificarea instalațiilor
5.3.2.2 Principii de funcționare a instalațiilor de climatizare
5.3.3. Instalații „numai aer“
5.3.3.1 Instalații „numai cu aer“ cu 1 canal cu debit constant
5.3.3.1.1 Instalații pentru o zonă
5.3.3.1.2 Instalații pentru mai multe zone
5.3.3.2 Instalații „numai aer“ cu debit variabil
5.3.3.3 Instalații „numai aer“ cu 2 canale
5.3.3.3.1 Probleme generale, clasificare
5.3.3.3.2 Instalații fără umidificarea aerului
5.3.3.3.3 Instalații cu umidificarea aerului
5.3.3.3.4 Aparate de amestec
5.3.3.3.5 Diagrame de reglare a parametrilor agenților termici la instalațiile cu două canale de aer
5.3.4. Instalații „aer-apă“ (cu aer primar)
5.3.4.1 Schema de principiu
5.3.4.2 Instalații „aer-apă“ cu 2 conducte
5.3.4.3 Instalații „aer-apă“ cu 3 conducte
5.3.4.4 Instalații „aer-apă“ cu 4 conducte
5.3.4.5 Aparate cu inducție
5.3.4.6 Ventiloconvectoare
5.3.4.7 Grafice de reglare a parametrilor
5.3.5. Instalații cu încălzire terminală
5.3.6. Instalații de climatizare cu debit variabil, cu un canal și cu două canale de aer (Nou)
5.3.7. Instalații de climatizare cu sisteme VAV
6. VENTILAREA INDUSTRIALA
6.1 Ventilarea naturală organizată
6.1.1. Presiunile pe suprafețele orificiilor de ventilare
- Exemple de calcul
6.1.2. Presiune convențională
- Exemple de calcul
6.1.3. Debitul de aer al orificiilor
- Exemplu de calcul
6.1.4. Dispozitive de ventilare naturală
6.1.5. Determinarea debitului de aer evacuat prin deflectoare și luminatoare
- Exemple de calcul
6.2. Instalații de ventilare locală
6.2.1. Ventilare locală prin aspirare; tipuri constructive
6.2.1.1. Dispozitive deschise
6.2.1.1.1. Hote
6.2.1.1.2. Aspirații marginale
6.2.1.2. Dispozitive semiînchise
6.2.1.3. Dispozitive închise
6.2.2. Ventilare locală prin refulare
6.2.2.1 Dușuri de aer
6.2.2.2 Perdele de aer
6.2.3. Instalații de ventilare locală prin refulare și aspirare
6.2.3.1 Tipuri constructive
6.2.3.2 Calculul băilor industriale cu refulare pe o latură și evacuare pe latura opusă
- Exemplu de calcul
6.3. Instalații de descețare
6.3.1. Probleme generale
6.3.2. Instalații cu refularea aerului jos sau sus cu dirijare spre partea inferioară a încăperii
6.3.3. Instalații de descețare cu refularea aerului în partea inferioară și suprafețe de încălzire în zona plafonului
6.3.4. Instalații de descețare cu refularea aerului la partea inferioară și superioară a încăperii
6.3.5. Instalații de descețare cu evacuarea aerului prin dispozitive de aspirație locală (DAL)
- Exemplu de calcul
6.4. Instalații de desprăfuire
6.4.1. Sistemul bifazic aer-praf
6.4.1.1 Definiții și clasificări
6.4.1.2 Compoziția granulometrică (distribuția) a prafului
- Exemplu de calcul
6.4.1.3 Viteza de plutire (limită de cădere)
- Exemplu de calcul
6.4.2. Proprietățile prafului
6.4.3. Sisteme de desprăfuire; tipuri constructive
6.4.4. Dispozitive de captare a prafului
6.4.5. Conducte: dimensionare și calculul pierderilor de sarcină
6.4.5.1 Date pentru proiectarea sistemului de conducte
6.4.5.2 Calculul pierderilor de sarcină
6.4.6. Dispozitive și accesorii montate pe conductele de desprăfuire
6.5. Aparate și instalații de epurare – Probleme generale
6.5.1. Aparate pentru epurarea aerului
6.5.2. Instalații de epurare
6.6. Instalații de ventilare de avarie
6.6.1. Descrierea instalației
6.6.2. Debitul de aer pentru avarie
6.6.3. Timpul de revenire la concentrația admisibilă după încetarea avariei
- Exemple de calcul
6.7. Transportul pneumatic
6.7.1. Probleme generale
6.7.2. Clasificarea sistemelor de transport pneumatic
7. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATIILOR DE VENTILARE SI CLIMATIZARE
7.1. Ventilatoare
7.1.1. Tipuri constructive de ventilatoare
7.1.2. Curbe caracteristice
7.1.3. Funcționarea ventilatoarelor în serie sau în paralel
7.1.4. Reglarea debitului de aer al ventilatoarelor
7.1.5. Alegerea ventilatoarelor pentru centralele de ventilare și climatizare
7.2. Baterii de încălzire
7.2.1. Baterii de încălzire cu abur și apă
7.2.2. Baterii de încălzire cu gaze de ardere
7.2.3. Baterii de încălzire electrice
7.3. Baterii pentru răcirea aerului
7.3.1. Schimbul de căldură
7.3.2. Curbe caracteristice ale bateriilor de răcire
7.4. Filtre de aer
7.4.1. Probleme generale
7.4.2. Mărimi caracteristice ale filtrelor
7.4.3. Pierderi de sarcină. Durata de colmatare
7.4.4. Tipuri constructive de filtre de aer
7.4.5. Inserierea filtrelor
7.4.6. Filtre diverse
7.5. Separatoare de praf
7.5.1. Clasificări și caracteristici tehnice
7.5.2. Alegerea separatoarelor de praf
7.5.3. Tipuri constructive de separatoare de praf
7.5.3.1 Cicloane
- Exemple de calcul
7.5.3.2 Filtre uscate
7.5.3.3 Filtre electrice
7.5.3.4 Separatoare inerțiale
7.5.3.5 Separatoare umede
7.6. Camere de pulverizare
7.6.1. Probleme generale
7.6.2. Elementele componente ale unei camere de pulverizare
7.6.3. Tipuri constructive de camere de pulverizare
7.6.4. Calculul termic de alegere a camerelor de pulverizare
- Exemple de calcul
7.6.5. Accesoriile camerelor de pulverizare
7.7. Guri de aer
7.7.1. Probleme generale
7.7.2. Tipuri constructive; caracteristici geometrice și tehnico-funcționale
7.8. Canale de aer. Accesorii
7.8.1. Materiale folosite la realizarea canalelor
7.8.2. Elemente componente și mod de alcătuire a canalelor de aer
7.8.3. Accesoriile canalelor de aer
8. APARATE DE VENTILARE SI CLIMATIZARE
8.1. Aparate de ventilare și încălzire. Aeroterme
8.2. Generatoare de aer cald pentru locuințe
8.3. Aparate de ventilare
8.4. Aparate de ventilare de evacuare
8.5. Ventilatoare de acoperiș
8.6. Ventilatoare de perete și de plafon
8.7. Aparate de răcire, climatizare parțială și climatizare
8.7.1. Probleme generale
8.7.2. Aparate de fereastră
8.7.3. Aparate de încăpere
8.7.4. Aparate de climatizare de tip dulap
8.7.5. Aparate de climatizare modulate
8.7.6. Centrale de climatizare de acoperiș
8.7.7. Aparate de climatizare pentru locuințe
8.7.8. Aparate de climatizare multizonale
8.8. Aparate pentru umidificarea aerului
8.8.1. Aparate cu evaporare
8.8.2. Aparate cu pulverizare
8.8.3. Aparate cu abur
8.9. Aparate pentru uscarea aerului
8.9.1. Aparate cu mașină frigorifică
8.9.2. Aparate cu substanțe adsorbante sau higroscopice
8.10. Aparate pentru reducerea mirosului
8.11. Aparate pentru instalații de climatizare, cu un canal și cu două canale de aer, cu debit variabil. Variatoare pentru modificarea debitului de aer (Nou)
8.11.1. Guri de aer cu debit variabil
8.11.2. Variatoare de debit
9. CALCULUL SI DIMENSIONAREA INSTALATIILOR DE VENTILARE SI CLIMATIZARE
9.1. Sarcina termică a unei încăperi (Nou)
9.1.1. Sarcina termică de vară (sarcina de răcire)
9.1.1.1 Aporturi de căldură
9.1.1.2 Degajări de căldură
9.1.2. Sarcina termică de iarnă (sarcina de încălzire)
9.1.2.1 Consumuri de căldură
9.1.2.2 Degajări de căldură
9.1.3. Metodă rapidă pentru calculul sarcinii de răcire a unei încăperi de climatizare
- Exemplu de calcul
9.2. Sarcina de umiditate (vapori de apă) a unei încăperi
9.2.1. Degajări și consumuri de umiditate
9.2.1.1 Degajări de umiditate de la oameni
- Exemple de calcul
9.2.1.2 Degajări de umiditate de la suprafețe libere de apă
9.2.1.2.1 Volume mari de apă
- Exemple de calcul
9.2.1.2.2 Straturi subțiri de apă
- Exemplu de calcul
9.2.1.2.3 Scurgeri permanente de apă
9.2.1.2.4 La suprafața liberă a soluțiilor apoase
- Exemplu de calcul
9.2.1.3 Degajări de umiditate de la suprafața apei în fierbere
9.2.1.4 Degajări de umiditate de la mâncare
9.2.1.5 Degajări de umiditate de la materiale care se usucă în încăpere
9.2.1.6 Degajări de umiditate de la arderea unor substanțe
9.2.1.7 Degajări de umiditate de la călcatul rufelor
9.2.1.8 Alte degajări și consumuri de umiditate
9.2.2. Calculul sarcinii de umiditate a unei încăperi
9.3. Bilanțurile de gaze, vapori și praf ale unei încăperi
9.3.1. Surse de degajări de gaze și vapori nocivi
9.3.2. Surse și degajări de praf
9.4. Debitul de aer pentru ventilarea sau climatizarea încăperilor
9.4.1. Relații generale de calcul
- Exemple de calcul
9.4.2. Debitul de aer pentru încăperi climatizate
9.4.2.1 Sistemul de ventilare „sus-jos“ „sus-sus“ sau „sus-jos/sus“
- Exemple de calcul
9.4.2.2 Sistemul de ventilare „jos-sus“
9.4.2.3 Încăperi termostatate (cu același punct de rouă vara și iarna)
9.4.3. Debitul de aer pentru încăperi ventilate mecanic
- Exemple de calcul
9.4.4. Debitul de aer pentru încăperi ventilate natural
- Exemplu de calcul
9.5. Calculul și dimensionarea gurilor de aer
9.5.1. Mișcarea aerului în încăperile ventilate
9.5.2. Jeturi de aer
9.5.2.1 Clasificarea jeturilor
9.5.2.2 Jeturi libere cvasiizoterme, relații de calcul
9.5.2.3 Jeturi libere neizoterme refulate orizontal sau oblic
- Exemplu de calcul
9.5.2.4 Jeturi neizoterme verticale refulate în jos
9.5.2.5 Jeturi limitate spațial
9.5.3. Alegerea difuzoarelor de plafon
9.5.3.1 Anemostate pătrate și circulare plane și spațiale tipizate
- Exemple de calcul
9.5.4. Alegerea gurilor de refulare
9.5.4.1. Alegerea gurilor (dispozitivelor) de refulare pe baza nomogramelor de catalog
9.5.4.1.1. Difuzoare de plafon
9.5.4.1.2. Grile de refulare
9.5.4.1.3. Difuzoare prin deplasare
- Exemplu de calcul
9.5.5. Calculul gurilor de evacuare a aerului
9.5.6. Eficiența sistemelor de ventilare
9.6. Calculul canalelor de aer
9.6.1. Dimensionarea constructivă și trasarea
- Exemplu de calcul
9.6.2. Calculul pierderilor de sarcină
9.6.3. Calculul răcirii sau încălzirii aerului pe canale
9.6.4. Pierderea de aer / aspirația de aer fals la canalele de aer (Nou)
9.7. Ventilare locală
9.7.1. Calculul dispozitivelor de aspirație locală
9.7.1.1 Hote
9.7.1.2 Aspirații unilaterale și bilaterale pentru băi industriale
9.7.1.3 Calculul aspirațiilor inelare
9.7.2. Calculul nișelor
- Exemple de calcul
9.7.3. Alte instalații de ventilare locală prin refulare
9.8. Instalații de transport pneumatic
9.8.1. Viteza materialului în conductele de transport pneumatic
9.8.2. Concentrația amestecului în regim și la limita de înfundare
9.8.3. Viteza aerului; pierderile de sarcină reale ale aerului
9.8.4. Pierderile de sarcină în conductele de transport pneumatic
9.8.5. Viteza optimă de transport pneumatic
- Exemplu de calcul
10. ATENUAREA ZGOMOTELOR SI VIBRATIILOR PRODUSE DE INSTALATIILE DE VENTILARE SI CLIMATIZARE
10.1 Noțiuni referitoare la zgomot
10.2. Nivelul presiunii acustice (zgomotului) în încăperi
10.3. Propagarea zgomotului
10.4. Surse de zgomot
- Exemplu de calcul
10.5. Atenuarea zgomotului transmis prin aer
- Exemple de calcul
10.6. Zgomotul indus de canalele de aer
10.7. Atenuarea vibrațiilor și a zgomotului transmis prin corpuri solide
- Exemple de calcul
11. RECUPERAREA CALDURII
11.1 Probleme generale
11.1.1. Eficiența recuperatoarelor
11.1.2. Randamentul anual de recuperare
11.1.3. Sisteme de recuperare
11.2. Tipuri constructive de recuperatoare de căldură
11.2.1. Recuperatoare rotative
11.2.2. Recuperatoare cu plăci
11.2.3. Recuperatoare cu tuburi termice
11.2.4. Recuperatoare cu fluid intermediar
11.2.5. Pompe de căldură
11.2.6. Alte tipuri de recupertoare
12. REGLAREA AUTOMATA
12.1. Probleme generale
12.2. Elemente de reglare a debitelor de agent termic sau de aer
12.3. Reglarea instalațiilor de ventilare
12.4. Reglarea instalațiilor de climatizare parțială
12.5. Reglarea instalațiilor de climatizare
13. SOLUTII DE VENTILARE / CLIMATIZARE ÎN FUNCTIE DE DESTINATIA INCAPERILOR
13.1. Clădiri publice și administrative
13.1.1. Clădiri cu birouri
13.1.2. Hoteluri
13.1.3. Magazine
13.1.4. Teatre, cinematografe
13.1.5. Amfiteatre
13.1.6. Piscine; bazine acoperite
13.1.7. Spitale; clinici
13.1.8. Folosirea energiei geotermice în instalațiile de climatizare (Nou)
13.1.8.1. Instalație cu pompă termică în circuit deschis, având sursa de căldură apa freatică
- Exemplu de calcul
13.1.8.2. Instalație cu pompă termică, cu circuit închis, având ca sursă de căldură solul
13.1.8.2.1. Schimbătoare de căldură verticale, de tip sondă
- Exemplu de calcul
13.1.8.2.2. Schimbătoare de căldură orizontale, de tip colector
- Exemplu de calcul
13.1.8.3. Sistemul puț canadian
- Exemplu de calcul
13.2. Incăperi cu impurificare pronunțată a aerului
13.2.1. Bucătării
13.2.2. Toalete
13.2.3. Incăperi pentru încărcarea acumulatoarelor
13.2.4. Garaje
- Exemplu de calcul
13.2.5. Tunele rutiere (Nou)
13.2.5.1. Generalități
13.2.5.2. Cerințe
13.2.5.3. Traficul în tunele
13.2.5.4. Poluare, emisii
13.2.5.5. Ventilarea tunelelor
13.2.5.6. Sisteme de ventilare
13.2.5.7. Evacuarea fumului din tunele
13.3. Locuințe
13.4. Clădiri industriale
13.4.1. Depozite de fructe
13.4.2. Clădiri zootehnice
13.4.2.1 Probleme generale
13.4.2.2 Microclimatul încăperilor care adăpostesc animale
13.4.2.3 Izolarea termică a clădirilor pentru adăpostirea animalelor
13.4.2.4 Degajările nocive ale animalelor
13.4.2.5 Calculul debitului de aer pentru ventilare
13.4.2.6 Sisteme de ventilare folosite la clădirile zootehnice
13.4.3. Vopsitorii
13.4.3.1 Probleme generale
13.4.3.2 Filtrarea aerului proaspăt
13.4.3.3 Filtrarea aerului evacuat
13.4.3.4 Regimul de presiuni. Sistemul de ventilare
13.4.3.5 Instalații de vopsire
13.5. Centrale de ventilare, climatizare
14. VERIFICAREA, REGLAREA SI RECEPTIA INSTALATIILOR DE VENTILARE SI CLIMATIZARE
14.1. Probleme generale
14.2. Verificări preliminare
14.3. Pornirea instalației
14.4. Reglarea instalației
14.4.1 Reglarea camerelor de amestec
14.4.2 Reglarea debitului pe canalele de aer
14.5. Verificarea caracteristicilor funcționale ale echipamentelor
14.6. Verificarea parametrilor microclimatului
14.7. Recepția lucrărilor
F. INSTALATII FRIGORIFICE
15. PROCEDEE DE RACIRE PENTRU CLIMATIZARE
15.1. Probleme generale
15.2. Fluide utilizate în instalațiile frigorifice
15.2.1. Agenți frigorifici pentru instalații cu comprimare mecanică
15.2.1.1 Criterii de alegere a unui agent frigorific
15.2.1.2 Proprietățile agenților frigorifici
15.2.2. Agenți intermediari
15.2.3. Soluții pentru instalații cu absorbție
15.2.4. Uleiuri frigorifice
15.3. Instalații frigorifice pentru climatizare
15.3.1. Instalații bazate pe destinderea aerului comprimat
15.3.1.1 Instalația care utilizează ciclul Brayton-Joule
15.3.1.2 Instalația care utilizează destinderea într-un câmp centrifugal
15.3.2. Instalații bazate pe vaporizarea unui lichid
15.3.2.1 Instalații cu comprimare mecanică de vapori
15.3.2.1.1 Instalații cu o treaptă de comprimare
15.3.2.1.2 Instalații cu comprimare multiplă
15.3.2.2 Instalații cu absorbție
15.3.2.2.1. Instalații cu absorbție în soluție Br Li – apă
15.3.2.2.2. Instalații cu absorbție în soluție apă-amoniac
15.3.2.3 Instalații cu ejecție
15.3.2.3.1. Instalație teoretică (cu circuite închise)
15.3.2.3.2. Instalație reală (cu circuite deschise)
15.3.3. Instalații bazate pe efectul Peltier
16. ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALATIILOR FRIGORIFICE
16.1. Compresoare
16.1.1. Clasificarea compresoarelor
16.1.2. Compresoare volumice
16.1.2.1 Mărimi caracteristice ale compresoarelor volumice
16.1.2.1.1. Caracteristici geometrice
16.1.2.1.2. Caracteristici mecanice
16.1.2.1.3. Caracteristici frigorifice
16.1.2.1.4. Caracteristici calitative
16.1.2.2 Tipuri constructive de compresoare volumice
16.1.2.2.1. Compresoare cu piston alternativ
16.1.2.2.2. Compresoare rotative
16.1.3. Compresoare centrifugale (turbocompresoare)
16.2. Condensatoare frigorifice
16.2.1. Considerații teoretice
16.2.2. Condensatoare răcite cu aer
16.2.3. Condensatoare răcite cu apă
16.2.3.1 Condensatoare cu țevi coaxiale
16.2.3.2 Condensatoare multitubulare
16.2.3.3 Condensatoare cu plăci
16.2.4. Condensatoare răcite mixt (evaporative)
16.2.4.1 Condensatoare atmosferice
16.2.4.2 Condensatoare cu evaporare forțată
16.3. Vaporizatoare
16.3.1. Probleme generale
16.3.2. Vaporizatoare răcitoare de aer
16.3.2.1 Considerații practice
16.3.2.2 Decongelarea vaporizatoarelor
16.3.2.3 Dimensionarea vaporizatoarelor răcitoare de aer
16.3.2.4 Tipuri constructive de vaporizatoare pentru răcirea aerului
16.3.3. Vaporizatoare răcitoare de lichide
16.3.3.1 Tipuri constructive de vaporizatoare răcitoare de lichide
16.3.3.2 Dimensionarea vaporizatoarelor răcitoare de lichide
16.4. Aparatură de reglare și comandă
16.4.1. Probleme generale
16.4.2. Dispozitive de comandă automată
16.4.2.1 Dispozitive de pornire și oprire automată
16.4.2.2 Dispozitive de alimentare cu agent frigorific
16.4.2.3 Dispozitive de alimentare cu agenți secundari
16.4.3. Dispozitive de protecție automată
16.5. Aparatură auxiliară
16.5.1. Separatorul de ulei
16.5.2. Separatorul de lichid
16.5.3. Butelia de aspirație
16.5.4. Rezervorul de lichid
16.5.5. Separatorul acumulator
16.5.6. Butelia de răcire intermediară
16.5.7. Subrăcitorul de lichid
16.5.8. Dezaeratorul
16.5.9. Dezhidratorul
16.5.10. Filtrul
16.5.11. Pompa de agent frigorific
16.5.12 Bazinul răcitor
16.5.13 Agitatorul
16.5.14 Turnul de răcire
16.6. Conducte, armături, izolații
16.6.1. Conducte
16.6.2. Armături
16.6.3. Izolații frigorifice
17. SISTEME DE INSTALATII FRIGORIFICE PENTRU CLIMATIZARE
17.1. Instalații de climatizare cu răcire directă
17.1.1. Sisteme monobloc
17.1.1.1. Centrala de tratare a aerului
17.1.1.2. Sisteme de tratare locală a aerului
17.1.2. Sisteme cu unități separate (split)
17.1.2.1. Sistemul monosplit
17.1.2.2. Sistemul multisplit
17.2. Instalații de climatizare cu răcire indirectă
17.2.1. Sisteme cu baterie de răcire, cu apă rece
17.2.2. Sisteme cu cameră de pulverizare a apei reci
17.2.3. Grupuri de răcire a apei
17.2.3.1. Grupuri de răcire a apei cu comprimare mecanică
17.2.3.2. Grupuri de răcire a apei cu turbocompresor
17.2.3.3. Grupuri de răcire a apei cu absorbție
17.2.3.4. Grupuri de răcire a apei cu ejecție
17.3. Acumularea frigului
17.3.1. Sistemul de stocare completă
17.3.2. Sistemul de stocare parțială
18. MONTAREA SI EXPLOATAREA INSTALATIILOR FRIGORIFICE
18.1. Montarea instalațiilor frigorifice
18.1.1. Amplasarea
18.1.2. Instrucțiuni de montare
18.2. Exploatarea instalațiilor frigorifice
18.2.1. Probarea
18.2.2. Punerea în funcțiune
18.2.3. Exploatarea
18.2.4. Limitarea zgomotului
18.3. Depanarea instalațiilor frigorifice
T. ELEMENTE DE TERMOTEHNICA
19. TRANSFERUL DE CALDURA SI DE MASA
19.1. Conducția termică
19.2. Convecția
19.2.1. Convecția liberă în spații nelimitate
19.2.2. Convecția liberă în spații limitate
19.2.3. Convecția forțată
19.2.4. Transferul de căldură la condensarea vaporilor
19.2.5. Transferul de căldură la fierberea lichidelor
19.2.6. Transferul de masă
19.3. Radiația termică
19.3.1. Mărimi și legi fundamentale
19.3.2. Transferul de căldură prin radiație între corpurile solide
19.3.3. Coeficientul de radiație
19.4. Transferul global de căldură
19.4.1. Coeficientul global de transfer termic
19.4.2. Diferența medie logaritmică de temperatură
19.4.3. Recalcularea parametrilor schimbătoarelor de căldură la alți parametri decât cei nominali
- Exemplu de calcul
19.4.4. Straturi de aer cu grosime mică
19.4.5. Intensificarea schimbului termic
19.4.6. Frânarea transferului global de căldură (izolarea termică)
- Exemplu de calcul
E. EFICIENTA ENERGETICA A INSTALATIILOR
20. METODOLOGIA DE CALCUL A PERFORMANTEI ENERGETICE A INSTALATIILOR DE VENTILARE ȘI CLIMATIZARE
20.1. Oportunitatea prevederii unei instalații de climatizare (răcire)
20.1.1. Temperatura interioară în sezonul cald
20.1.2. Obiectul metodologiei de calcul
20.1.3. Stabilirea temperaturii interioare a unei încăperi neclimatizate în perioada de vară
20.2. Calculul necesarului de energie pentru răcirea clădirilor
20.2.1. Conținut general, diagrame energetice
20.2.2. Calculul necesarului de energie pentru răcirea clădirilor și al consumului de energie pentru climatizare – metoda de calcul lunară
20.2.2.1. Descrierea procedurii de calcul
20.2.2.2. Energia necesară pentru răcirea clădirilor
20.2.2.3. Condiții interioare de funcționare
20.2.2.4. Necesarul de energie anual pentru răcire
20.2.2.5. Energia totală utilizată pentru sistemele de răcire și de ventilare
20.2.2.6. Durata sezonului de răcire
20.3. Date climatice
21. EFICIENTA ENERGETICA A INSTALATIILOR FRIGORIFICE
21.1. Analiza exergetică a proceselor din instalația frigorifică
21.1.1. Cazul instalației frigorifice cu amoniac
21.1.1.1. Analiza exergetică a proceselor reversibile (funcționarea teoretică)
21.1.1.2. Analiza exergetică a proceselor ireversibile (funcționarea reală)
21.1.2. Cazul instalației frigorifice cu freon
21.2. Influențe asupra eficienței energetice a instalației frigorifice
21.2.1. Influențe datorate tipului de instalație frigorifică utilizată
21.2.2. Influențe datorate sistemului frigorific
21.2.3. Influențe datorate ciclului frigorific utilizat
21.2.4. Influențe datorate fluidului frigorific
21.2.5. Influențe datorate construcției instalației frigorifice
21.3. Legătura între eficiența energetică a instalației frigorifice și impactul acesteia asupra mediului
A. ANEXE (Nou)
22. UNITATI DE MASURA
22.1. Unități de măsură ale Sistemului Internațional (SI)
22.2. Prefixele unităților de măsură
22.3. Conversia principalelor unități de măsură
22.4. Conversia dintre unitățile de măsură ale SI și unitățile de măsură anglo-saxone
22.5. Conversia dintre gradele Fahrenheit și gradele Celsius
